Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit în şedinţa solemnă dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România în 1918. În timp ce unii demnitari şi-au afişat crezul unionist, alţii, mai puţin radicali, precum USR-iştii şi liberalii, şi-au etalat încrederea că destinul celor două ţări nu poate fi împlinit decât prin intermedierea Uniunii Europene.
La întrunirea ceremonială s-a semnat o "Declaraţie solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, citită de la tribună de Liviu Dragnea. În actul simbolic se afirmă că Parlamentul consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova să susţină unificarea celor două state. Dragnea a declarat fără echivoc că năzuinţa sa e unirea Basarabiei cu România. „Chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem? Şi, ca să nu existe echivoc, eu o spun deschis, simplu şi explicit: eu vreau să ne unim cu Moldova”, a spus Dragnea. Fără să fie făţiş, Tăriceanu a reamintit conjuctura istorică în care s-a făurit Unirea cu Basarabia. Doar "vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării", a afirmat Tăriceanu. Un discurs însufleţit a fost cel al deputatului PMP Eugen Tomac, care a pledat pentru construirea unei Românii reîntregite în UE, amintind că el s-a născut în Basarabia. "Sunt unul dintre tinerii României care a avut curajul să îşi asume identitatea românească atunci când nimeni nu îndrăznea să o facă pentru că în veacul trecut, în URSS, cuvântul român era interzis", a punctat Tomac.
Unire-n cuget şi simţiri în UE. Iohannis, marele absent
În Parlament s-a afişat şi suflarea europocentristă, mai puţin înclinată spre o unire care să preceadă accederea Moldovei în Uniunea Europeană. Preşedintele USR, deputatul Dan Barna, a declarat că este nevoie de „un nou ideal, oricât de caduc şi oricât de improbabil - un popor român unit într-o Europă unită”. Tot în tabăra celor care susţin Unirea în interiorul Uniunii Europene s-a poziţionat şi deputatul liberal Victor Paul Dobre, cu o alocuţiune în care a adus aminte că România are o "datorie" faţă de Republica Moldova, el subliniind că soarta ambelor ţări poate fi desăvârşită doar prin mijlocirea UE. Preşedintele Iohannis a fost marele absent de la şedinţa solemnă din Parlament, dar a transmis un mesaj în care a adus aminte de ”gestul politic şi patriotic care face cinste elitelor vremii” din 1918. ”În prezent, cursul nostru de convergenţă se numeşte parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia ţara noastră acordă un sprijin consistent şi permanent”, crede preşedintele, înclinând balanţa tot înspre mediatorul UE.
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a afirmat, la şedinţa solemnă a Parlamentului României, că presiunile politice şi economice venite din afară încearcă să distorsioneze valorile româneşti din Republica Moldova. „Unitatea dintre Republica Moldova şi România este prin limbă, tradiţie şi credinţă comună”, a afirmat Andrian Candu.
Bani pentru Moldova
Liviu Dragnea a anunţat că, la rectificarea bugetară din vara acestui an, se va aproba şi aloca o sumă semnificativă pentru a reprezenta un sprijin direct către cetăţenii din Republica Moldova care au venituri foarte mici ca parte a unui plan mai mare, discutat deja între cele două state. Totodată, Dragnea a vorbit despre un plan de investiţii pe care România, prin companiile de stat, îl va derula în continuare în Republica Moldova. "În momentul în care există voinţă politică şi cele două popoare vor decide, căile constituţionale legale sunt la vedere", a mai spus Dragnea.
Primejdia rusă
Fostul premier Victor Ponta, deputat neafiliat, a făcut un apel ca proiectele importante începute în Republica Moldova, în timpul mandatului său, să fie continuate şi a subliniat că, în cazul în care România va oferi doar vorbe acestei ţări, este posibil ca la alegerile parlamentare cetăţenii moldoveni să meargă spre Rusia. "Salut vorbele frumoase şi declaraţiile care s-au făcut astăzi, dar mă gândesc că, dacă cei de peste Prut ar fi primit un leu pentru fiecare vorbă frumoasă din ultimii 28 de ani, astăzi ar fi fost cea mai bogată ţară din Europa.”, a spus Ponta.
