Ziua Educației, în haos organizatoric și fără mesaje de la politicieni

Ieri ar fi trebuit să celebrăm Ziua Educației, dar moțiunea de cenzură a eclipsat sărbătoarea. Președintele României, Klaus Iohannis, nu a transmis niciun mesaj pentru elevii, studenții sau profesorii din România, fiind plecat din țară. În timp ce politicienii erau preocupați de discursurile din Parlament, în grădinițe, școli, licee și facultăți a continuat haosul creat de pandemie. Iar dacă în sistemul preuniversitar sunt reguli stabilite de guvern, în cel universitar deja sunt situații scăpate de sub control, regulile fiind stabilite de fiecare instituție în parte. Și nu doar de universități, ci și de profesorii care au început să aplice reguli după cum înțelege fiecare că poate acționa împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2. Unii studenți s-au dus la cursuri și nu au putut intra, dacă profesorii au considerat că sala ar fi prea plină.

Anul universitar abia a-nceput, iar studenții din întreaga țară se confruntă cu situații speciale. Regulile de acces în sălile de curs au fost stabilite de fiecare instituție de învățământ superior, conform autonomiei universitare. Dar nefiind un cadru legislativ unitar, stabilit de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, așa cum există în cazul sistemului preuniversitar, fiecare profesor își poate face propriile reguli. Astfel, unii studenți au aflat că de acum trebuie să se orienteze, eventual să ajungă mai devreme la cursuri și seminarii, dacă vor să prindă un loc. „Am ajuns la unul dintre seminarii și ne-am trezit că doamna profesoară ne dă afară din sală, pentru că suntem prea mulți. Cei care au ajuns primii și au prins locuri au fost așezați cu spații de doi metri între ei, iar cursurile se fac de acum cu toate geamurile deschise. Nu știu dacă pot să mă mai duc la cursuri, în aceste condiții. Nici măcar nu avem cum să mergem mai devreme, să ne batem pe locurile din sală, dacă avem alte cursuri sau seminarii înainte”, a povestit, pentru Jurnalul, o studentă a unei facultăți particulare din București. Situații similare au fost și la alte facultăți, în funcție de deciziile fiecărui profesor, care poate stabili reguli proprii.

Bulversare în sistemul universitar

Creșterea alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19 a creat bulversare în sistemul de educație. Elevii nu au încă teste rapide, dar merg la școală, iar studenții nici măcar nu știu la ce să se aștepte, pentru că nu au nici măcar un set de reguli. Fiind prima săptămână de școală pentru studenți, nici măcar cei care au făcut orarul pentru facultăți nu știu cum ar putea rezolva aceste situații. „Noi avem același număr de săli, cu aceleași dotări ca și până acum, iar sălile se împart în funcție de numărul de studenți. Dacă va trebui să înjumătățim numărul studenților în sală, va fi nevoie de dublarea numărului de cadre didactice sau de ore ale fiecărui cadru didactic, iar astfel ajungem la o situație greu de rezolvat, pentru că acei profesori trebuie să fie plătiți pentru orele suplimentare. Probabil se va lua o decizie pentru a face cursurile și seminariile în sistem hibrid, pentru a putea să împărțim studenții pe grupe, astfel încât unii să participe fizic la cursuri și seminarii, iar alții să poată participa online, însă nu am avut timp să facem această organizare până acum. Va fi nevoie și de soluții tehnice pentru dotarea tuturor sălilor de curs, dar în ultimul an și jumătate nu am avut nici timp, nici fondurile necesare pentru a face aceste investiții suplimentare și nu putem crește taxele, pentru că ne pierdem studenții”, a explicat, pentru Jurnalul, angajata unei universități particulare, sub protecția anonimatului. Dar aceeași situație se întâlnește și la unele universități de stat, pentru că aceste calcule pentru distribuirea studenților se pot face abia după înscrierea în noul an universitar, adică la 1 octombrie. Situația s-ar putea rezolva doar după ce se știe exact câți studenți rămân înmatriculați, după prima săptămână de cursuri.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Școala, cu ferestrele deschise

Unii profesori au înțeles că se pot ține cursuri în timpul pandemiei doar dacă se deschid toate ferestrele și ușile, pentru a se asigura ventilație și să scadă pericolul de contaminare cu virusul SARS-CoV-2. Chiar dacă vin cu teste negative COVID-19 sau cu codul QR care arată că au fost vaccinați sau au trecut recent prin boală, unii studenți au constatat că trebuie să suporte să stea ore în șir cu toate ferestrele deschise, dacă așa decide profesorul. „Zburau hârtiile de pe bănci. Ni s-a spus că trebuie să deschidem tot, ca să fie ventilație, dar nu cred că vom putea merge la cursuri așa. Astăzi a fost mai cald, dar nu știu ce vom face la zero grade sau la temperaturi și mai scăzute. Dacă ne vor obliga profesorii să stăm în frig, eu sunt pregătit să renunț la facultate, pentru că nu vreau să mă îmbolnăvesc. Am avut probleme cu răcelile și cu plămânii, mult timp, iar acum ni se spune că e bine să stăm ore întregi în frig și cu toate geamurile deschise, când e frig afară. Deja toată lumea strănuta în sala de curs, după o oră de stat în bănci, cu toate geamurile deschise”, ne-a povestit un student din București.

Propunerile studenților au fost ignorate

Încă din timpul verii, Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a venit cu mai multe propuneri către Ministerul Educației și către rectorii universităților, dar nu au fost luați în seamă, deși astăzi se confirmă ceea ce au previzionat. „Noi am cerut reglementări prin ordinul comun, dar ni s-a răspuns că nu se poate face acest lucru, pentru că este autonomie universitară. Apoi a venit ministerul cu reglementări pentru cazarea în cămine, după ce s-au făcut cazările. Sunt foarte multe probleme. Unii au închiriat apartamente sau au luat locuri în cămin, dar acum au aflat că vor face cursurile online. De pe o zi pe alta s-a trecut totul în online, pentru că au refuzat cadrele didactice să vină la cursuri. În alte cazuri s-a luat decizia la nivel de universitate, dar tot de pe o zi pe alta. Noi am trimis o adresă către Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, de duminică, pentru a rezolva aceste probleme. Am cerut predictibilitate, să se stabilească măcar cu o săptămână înainte cum se vor face cursurile, dacă se stabilește sistemul hibrid, să se facă teste care să fie decontate de stat, să fie stabilite clar regulile de funcționare a căminelor, pentru că acum suntem în situația în care s-ar putea închide toate căminele din România peste câteva zile”, a declarat, pentru Jurnalul, Horia Oniță, președintele ANOSR. Studenții cred că în situația actuală ar fi cea mai bună soluție trecerea tuturor cursurilor și seminariilor în sistem online, până trecem de valul patru al pandemiei, tocmai pentru că lipsa predictibilității produce mai multe pagube decât învățarea în sistem online, iar prezența fizică la cursuri și seminarii în aceste condiții de risc poate duce la o creștere și mai mare de cazuri de COVID-19 și la colapsarea sistemului sanitar. „În acest moment, e clar că totul va trece în sistem online. Mai sunt probleme și cu subvențiile pentru cazare, care ar trebui mărite, astfel încât studenții să-și poată plăti facturile mărite. Studenții nu au fost incluși în categoria consumatorului vulnerabil. Sunt probleme pe care le-am semnalat guvernului încă din timpul verii. Dar totul a fost lăsat în cârca universităților. În weekend vom participa și noi la consiliul rectorilor, la Brașov, unde sperăm să-i convingem că cea mai bună soluție este să trecem totul în sistem online, măcar în primul semestru, pentru a evita aceste probleme”, mai spune președintele ANOSR.

Decizia de a face cursurile universitare cu prezență fizică a fost luată de conducerea fiecărei universități. Unii rectori au declarat, în ultimele luni, că nu se poate face școală online, iar cadrele universitare și studenții trebuie să participe fizic la cursuri și seminarii, indiferent de situație. Spre deosebire de anul trecut, cele multe universități au renunțat la predarea online și chiar la cea în sistem hibrid.

Am ieșit din sală după o jumătate de oră, pentru că era foarte frig, zburau foile de pe mese și începusem să strănut. 

Student din București