Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O angajată a Penitenciarului Poarta Albă a încercat să se sinucidă, ieri, la locul de muncă, afectată de volumul de muncă și de riscurile pe care trebuie să și le asume la aplicarea Legii recursului compensatoriu. La sutele de ore de muncă suplimentară adunate anual de angajații din penitenciare s-a adăugat o sarcină foarte greu de îndeplinit: ei pot fi oricând sancționați sau dați în judecată pentru greșeli care sunt aproape inevitabile, în lipsa unor norme clare de aplicare a legii.
Legea 169/2017 privind recursul compensatoriu prevede că la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii improprii, deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate, doar că acum, angajații penitenciarelor sunt puși să facă muncă în plus fără reguli clare. Angajata de la Penitenciarul Poarta Albă care a fost găsită ieri în toaleta penitenciarului, cu venele tăiate, a avut o cădere psihică provocată de această situație, iar numărul victimelor ar putea oricând să crească. “A simțit presiune din cauza responsabilității deciziilor, pentru că nu sunt norme clare, se improvizează destul de mult și e foare multă muncă, la toate penitenciarele din țară. Sunt riscuri mari. Probabil, în cazul ei a fost o delegare mai mare, dar sunt și alte probleme tehnice. Sunt testări psihologice anuale, ea avea 12 ani vechime și multă experiență în domeniul în care lucra, dar a avut pur și simplu o cădere, probabil pentru că se gândea că urma să se schimbe echipa și se temea să nu fie schimbată, dacă cine știe ce s-ar fi descoperit că a greșit”, a explicat, pentru Jurnalul, Ștefan Teoroc, președintele Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitencaire (SNLP).
Se tem că vor ajunge ei după gratii
Angajații cărora li s-au dat sarcini de serviciu în plus se tem că ar putea fi acuzați de abuz în serviciu. “S-a dat această Lege 169 și cum se interpretează nu a spus nimeni. De exemplu, au spus că se scad șase zile pe lună, numai că noi avem și un Cod penal care spune că deținutul nu poate să facă mai puțin de o fracție, efectiv. În acest caz, ce facem? Intrăm în acea fracție sau nu? Nu știe nimeni. S-a creat un sistem unitar de interpretare, dar fără să existe norme. Mai este și o problemă cu centralizarea spațiilor de detenție necorespunzătoare, care nu a fost înghețată la data la care a-nceput calculul. De aici au părut perturbările. În legătură cu erorile umane, este altă poveste”, a mai spune Ștefan Teoroc. Angajații pot fi dați în judecată și de deținuți. “Deținuții care nu sunt eliberați din cauza greșelilor mele mă pot da în judecată. Ei oricum sunt în căutare de “afaceri judiciare” (procese în plus – n.r.), care îi mai scot puțin din rutină. Așa funcționează și turismul”, a declarat, pentru Jurnalul, un angajat al unui penitenciar.
Deficitul de personal din penitenciare este de 1.500 de oameni, diferența dintre cele 15.000 de posturi bugetate și cele 13.500 sunt ocupate. Deficitul real este, însă, de 6.500, raportat la necesitatea de a avea, conform normelor în vigoare, 20.000 de angajați. Toți sunt obligați să facă muncă suplimentară, fără plată compensatorie.
Volumul de muncă e oricum mult mai mare decât înainte. Trebuie să scrie inclusiv de mână niște fișe, iar la un penitenciar mare, cu peste 1.000 de oameni, munca e enormă.
Ștefan Teoroc, președinte SNLP
Citește pe Antena3.ro
