x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Calatorii Moldova nu este a noastră, ci a turiștilor străini

Moldova nu este a noastră, ci a turiștilor străini

de Diana Scarlat    |    27 Iun 2017   •   19:15
 Moldova nu este a noastră, ci a turiștilor străini
Sursa foto: ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Românii își cunosc mai puțin propria țară, iar despre turismul pe care-l pot face în Moldova știu câte ceva despre mănăstirile din nord sau despre ofertele pensiunilor agroturistice, mai ales de sărbători. În schimb, turiștii străini sunt răsfățați cu cele mai bune oferte, cu servicii perfecte, la prețuri foarte mici. Nu pentru că oferta ar fi exclusiv pentru străini, ci pentru că românii nu știu ce pierd. Scoasă acum pe piață la early booking, o vacanță de iarnă în Moldova, de Crăciun sau de Revelion, la hotel de patru stele, cu multiple posibilități de a face excursii pe munte, dar și cu mese tradiționale incluse, program artistic și SPA, costă cât o noapte de cazare pe Valea Prahovei, în aceeași perioadă.

Agențiile de turism care fac incoming, adică aduc străini în România, reușesc să-i mulțumească pe cei mai exigenți clienți, oferindu-le circuite pe care nu le pot face nicăieri în lume, la prețuri foarte bune. Au descoperit avantajele Moldovei mai puțin cunoscute românilor, unde grupurile de turiști pot petrece două sau trei zile, cazați la un hotel de patru stele, cu SPA, din centrul orașului Roman, în cele mai bune condiții, de unde pleacă în excursii către Cetatea Neamțului, Lacul Roșu, Cheile Bicazului sau Durău, de unde pot face un traseu montan unic, în Masivul Ceahlău. Dacă românii au uitat de marele scriitor Mihail Sadoveanu și povestirea lui celebră, Hanu Ancuței, turiștii străini descoperă că hanul din poveste este încă funcțional și își primește oaspeții, de 300 de ani, cu cele mai bune mâncăruri românești, dans, voie bună și cu muzică bună, pentru toate gusturile, de la cea tradițională, până la concerte rock, atunci când se organizează evenimente speciale. Apoi află că Cetatea Neamtului este o fortăreață medievală, construită în secolul al 14-lea de voievodul Petru I, fortificată de Ștefan cel Mare, în momentul apariției pericolului otmoman. Turiștii străini se bucură și de turismul cultural în Moldova, descoperind mănăstiri și muzee mai puțin familiare românilor, precum Mănăstirea Vovidenia și muzeul lui Sadoveanu, Mănăstirea Agapia, renumită pentru pictura interioară a bisericii, operă a celebrului pictor Nicolae Grigorescu, și casa memorială a lui Ioan Creangă, de la Humulești. De asemenea, Muzeului Etnografic Neculai Popa din Târpești sau Mănăstirea Neamțului și Palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa (Iași). Dacă circuitul include și o excursie la Cucuteni, turiștii află cum se poate face și astăzi ceramica din această zonă care aduce mărturia unei culturi de peste 6.000 de ani. Mulți pleacă după câteva zile petrecute în Moldova cu mai multe cunoștințe de istorie a Europei decât au reușit să acumuleze la școală.

Castelul ascuns în pădure

Puțini români știu că undeva, pe E 85, un pâlc de copaci ascunde una dintre minunile arhitecturale ale lumii, la numai 20 de kilometri distanță de orașul Roman. Abaterea de la drum, pe o cărare pe care cei mai mulți călători o ocolesc, duce către un adevărat paradis. Castelului Miclăușeni, construit în stil neogotic, este foarte bine conservat, în ciuda tratamentului de degradare la care a fost supus în perioada regimului comunist. Păstrează elemente arhitecturale unice în lume, iar simbolurile heraldice pe care le dezvăluie sunt demne de o analiză a experților internaționali. Aici, fiecare frunză, verde sau stilizată, din grădina castelului sau din zidurile lui, spune povestea și istoria familiei Sturdza. Unul dintre copacii plantați de foștii proprietari, din familia Sturdza, este un ginkgo-biloba, unic în România. Castelul a fost construit între anii 1880-1904 de Gheorghe Sturza și soția lui, Maria, prin transformarea unui vechi conac boieresc. Astăzi, castelul este o bijuterie care atrage pasionații de monumente arhitecturale, de ezoterism și heraldică din toată lumea. „Avem în proiect includerea castelului într-un circuit al castelelor și, probabil de anul viitor, se va putea dormi în interiorul castelului, dar vom avea o singură cameră disponibilă. Turiștii se pot caza și acum aici, dar în resortul construit lângă vechiul castel, unde au condiții foarte bune”, spune Sebastian Marcoci, custodele castelului.

Prețuri mai mici decât la pensiuni

Unul dintre avantajele pe care agențiile de turism le fructifică în Moldova este raportul calitate-preț. Un pachet turistic de Crăciun sau de Revelion, de trei zile, cu mese festive în stil tradițional, program artistic și foc de tabără sau artificii și carnaval, dar și cu o excursie de o zi, costă mai puțin de 300 de euro, la Hotelul Roman, de patru stele, adică mai puțin decât o singură noapte de cazare la un hotel cu același număr de stele la Poiana Brașov, în aceeași perioadă. De Paște, oferta pentru trei zile, cu masă tardițională, este de circa 100 de euro de persoană, preț pe care unele pensiuni agroturistice îl au pentru o noapte de cazare, în aceeași perioadă. Cu toate acestea, românii încă nu au aflat ce avantaje pot avea dacă aleg Romanul ca destinație turistică. “Anul acesta avem deja 60 de grupuri de turiști, dintre care doar unul din România. Un grup este de până la 55 de persoane. Ofertele noastre sunt mai ieftine cu cel puțin 25% față de Valea Prahovei. Cei mai mulți turiști vin prin agenții touroperatoare care fac incoming. Roman Plaza e perceput în România ca un hotel de business și de aceea avem multe grupuri corporate care vin aici pentru conferințe sau teambuildinguri, dar sunt și multe grupuri care ajung aici fiind în tranzit. Cei mai mulți turiști străini care vizitează România merg în Deltă și se duc spre Bucovina, oprindu-se și la Roman. Un astfel de circuit de șapte zile costă între 500 și 700 de euro, incluzând București, Delta Dunării, Brașov și Sibiu. La Roman stau cel mult trei zile. În fiecare săptămână avem câte un autocar de turiști sau chiar două”, explică Nușa Chiriac, proprietara hotelului, care investește inclusiv în promovarea județului Neamț, pentru a dezvolta turismul în această zonă. Foarte curând, județul Neamț își va lansa și brandul local, printr-un parteneriat public-privat.

Excursii montane în Masivul Ceahlău

Una dintre ofertele lansate pentru turiștii care aleg Moldova mai puțin cunoscută este o excursie de două zile la Durău, tot în județul Neamț, de unde se poate face unul dintre cele mai frumoase trasee montane, în Masivul Ceahlău. Din stațiunea Durău se urcă prin pădure, la Cabana Fântânele, timp de o oră și jumătate, apoi se poate merge mai departe, coborând spre Cascada Duruitoarea, apoi spre Cabana Dochia, pe un tarseu care se parcurge în circa trei ore și jumătate. Și stațiunea Durău are, de asemenea, posibilități de cazare la hotel de patru stele, cu servicii de foarte bună calitate, chiar la începutul traseului montan. Hotelul Bistrița nu oferă doar confortul unei cazări de patru stele și relaxare la saună, ci și un spațiu dedicat petrecerilor în aer liber, amenajat la intrarea în rezervația naturală. Grupurile de excursioniști ajunse aici sunt răsfățate cu seri festive la foc de tabără și cu mâncăruri tradiționale care îmbină specificul moldovenesc și cel secuiesc, fiind foarte aproape de Harghita, la 50 de kilometri distanță de Borsec.

Drumuri spre tezaurul Bucovinei

Tot de la Neamț se poate merge într-o excursie de o zi în Bucovina, pentru un circuit al mănăstirilor, de la Voroneț, la Mănăstirea Sucevița, apoi la Muzeul de Ceramică Neagră de la Marginea și la mina de sare Cacica. Străinii sunt foarte bucuroși să compare mâncărurile românești de la Hanu Ancuței, din zona Romaului, cu cele de la Casa Bucovina, cu același specific tradițional, observând doar câteva mici deosebiri în portul popular al celor care-i servesc regește la masă, pentru că până și costumele păstrează specificul zonei, prin hainele care completează statutul nedeclarat de muzeu interactiv al locurilor de relaxare.

Zimbrii încă se mai bucură de apreciere

Foarte aproape de Mănăstirea Neamțului, de Mănăstirea Vovidenia și de Casa Sadoveanu se află și rezervația de zimbri Dragoș-Vodă, un parc întins pe aproximativ 11.500 hectare, unde atât zimbrii mioritici, cât și cerbii, căprioarele și alte animale ale părudilor României se pot plimba în voie. Este una dintre cele mai mari rezervații de zimbri din Europa, înființată în anul 1968, fiind una dintre cele patru arii protejate incluse în Parcul Natural Vânători-Neamț. În cadrul rezervației, pe lângă zimbri se mai pot admira cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, bursuc, iepuri, urși, lupi și specii de avifaună. Într-un țarc de circa patru hectare se află doar șase exemplare de zimbri, doi masculi și patru femele, care fac deliciul turiștilor. Restul de până la 28 de exemplare se află în parcul de aclimatizare care se întinde pe o suprafață împrejmuită de 180 de hectare de teren. Turiștii care ajung aici sunt foarte plăcut impresionați de spațiul extrem de generos care le este pus la dispoziție animalelor.

 

 

×
Subiecte în articol: moldova turism turisti straini