x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Calatorii Pe urmele istoriei medievale, în România de astăzi

Pe urmele istoriei medievale, în România de astăzi

de Diana Scarlat    |    29 Mai 2018   •   13:50
Pe urmele istoriei medievale, în România de astăzi
Sursa foto: Victor Stroe/Intact Images

România este ţara cu cele mai frumoase circuite care includ cetăţi medievale. Turismul cultural se îmbină perfect cu natura sălbatică şi cu cele mai moderne spaţii de cazare, SPA şi disctracţie. Unele agenţii de turism au conceput pachete speciale pentru circuite ale cetăţilor şi turism balnear, tocmai pentru a oferi cât mai multe variante de relaxare, atât românilor care-şi descoperă propria ţară, cât şi străinilor care vin la noi pentru a descoperi locuri unice.

 

Transilvania deţine cele mai multe cetăţi şi biserici fortificate din perioada medievală, aşezarea lor permiţând conceperea foarte multor circuite turistice unice în lume. Investiţiile din ultimii ani au readus la viaţă vechile ruine, dar au şi deschis porţile pentru cei mai pretenţioşi vizitatori, care caută combinaţia perfectă între descoperiri, relaxare, natură şi distracţie. Recent renovate sunt cetăţile Rupea şi Feldioara, situaţie ce permite extinderea circuitelor din jurul Braşovului, în care intră şi cetatea Râşnov, recent recuperată şi aceasta, după ce, iniţial a fost aproape distrusă de un proiect greşit de reabilitare.

 

Râşnov, în Top 10 mondial

Astăzi, cetatea Râşnov este una dintre cele mai frumoase cetăţi medievale din România. O cetate medievală, o peşteră amenajată şi foarte bine întreţinută, drumeţii montane, tenis, patinaj, tiroliană şi echitaţie atrag la Râşnov peste 350.000 de turişti în fiecare an. În 2015, cetatea Râşnov a fost plasată, într-un top mondial realizat de revista Traveler, între primele zece cele mai frumoase cetăţi din lume, alături de Castelul Neuschwanstein, din Bavaria (Germania), Palatul ţarului Alexei Mikhailovich din Parcul Kolomenskoye (Moscova, Rusia), Castelul Matsumoto din Japonia, Castelul Hohenzollern (Germania), Castelul Hradcany din Praga (Republica Cehă), Castelul Blair din Perthshire (Scoţia), Castelul Gamlehaugen din Bergen (Norvegia), Castelul Uchisar din Nevsehir (Turcia) şi Castelul Inuyama din Japonia.

 

Natura şi istoria atrag vizitatorii

 

Cetatea Râşnov a primit anul trecut un număr record de aproape 500.000 de vizitatori, înregistrând o creştere constantă în ultimii ani. Este una dintre cele mai bine păstrate cetăţi medievale din sud-estul Europei, atestată documentar pentru prima oară în anul 1335. Zona turistică în care se află este fascinantă pentru cei aflaţi în căutare de drumeţii montane, fiind în apropierea masivelor Piatra Craiului, Bucegi şi Postăvarul. Un alt atu al cetăţii este accesul foarte facil, fie pe drumul care leagă localitatea Zărneşti de Braşov, fie pe drumul care leagă Râşnov de Poiana Braşov. Cea mai mare cetate ţărănească din Transilvania a funcţionat între secolele XIV-XVIII, iar acum depăşeşte recordurile la numărul de vizitatori, de la un an la altul. Tot în jurul Braşovului sunt şi foarte multe biserici fortificate, dintre care cea mai cunoscută este Prejmer, unică în lume prin conceptul care a stat la baza construirii spaţiilor de adăpost, în caz de asediu. „La ora actuală, observ o tendinţă de creştere a cererii pentru circuitele care au ca temă cetăţile atât din partea turiştilor străini, cât mai ales din partea turiştilor români. În general, există circuite tematice unde domină vizitarea cetăţilor şi circuite care includ pe traseu câteva cetăţi, castele, palate. Majoritatea acestor circuite combină vizitarea cetăţilor şi a altor clădiri istorice cu experienţele gatronomice, de spa şi welness sau vitivinicole”, a explicat, pentru Jurnalul, consultantul în turism Traian Bădulescu. Preţul unui circuit de patru zile, cu trei nopţi de cazare, la pensiuni sau hoteluri de trei stele/margarete, porneşte de la circa 250 de euro de persoană, pentru obiectivele din jurul Braşovului.

 

Bicicliştii scot la lumină cetatea Saschiz

Saschiz este una dintre cetăţile încă nerenovate, dar care chiar anul acesta va primi fonduri pentru refacere. „Am fost selectaţi pentru finanţare şi suntem în faza de procedură de achiziţie publică pentru proiectare. Sperăm să meargă repede şi la începutul sezonului din 2018 să începem lucrările. Termenul din contract este 2019. Valoarea contractului de restaurare este de circa 1,8 milioane de euro. În paralel, au obţinut fonduri şi cei de la Biserica Evanghelică, pentru reabilitarea turnului bisericii fortificate. Avem deja pensiuni şi se simte un început pentru turismul local, dar deocamdată avem doar 60 delocuri de cazare. Localitatea Saschiz este sit UNESCO”, a explicat, pentru Jurnalul, primarul localităţii Saschiz, Ovidiu Şoaită. Numărul mic de locuri de cazare nu i-a descurajat pe cei peste 2.000 de vizitatori care au ajuns în localitate la sfârşitul săptămânii trecute. Mulţi au stat în corturi, în zone special amenajate, cu ajutorul primăriei, pentru a participa la celebrul concurs de ciclism organizat în fiecare an de fundaţia ADEPT Transilvania, aceeaşi care a dezvoltat şi comunca Viscri, devenită celebră după mai multe vizite ale moştenitorului Coroanei britanice, Prinţul Charles. În aceeaşi zonă a Transilvaniei, o ată cetate medievală a fost scoasă la lumină, prin investiţii din partea Consiliului Judeţean Braşov. Este vorba despre Cetatea Feldioara, care şi-a deschis oficial porţile pe 3 septembrie 2017. „E un proiect început cu cinci ani în urmă. Consiliul Judeţean Braşov a alocat 12 milioane de lei şi a fost executat de o firmă de la Cluj”, a declarat pentru Jurnalul, Sorin Taus, primarul localităţii Feldioara.

 

Evenimentele atrag mai mulţi turişti

Braşovul îşi creşte numărul de vizitatori prin organizarea unor evenimente culturale importante. „Numărul turiştilor creşte prin organizarea unor evenimente culturale. Atunci când urmăreşti dezvoltarea turismului, trebuie să le oferi ceva în plus.

 

Statisticile arată că baza turismului la Braşov este reprezentată de vizitatorii români, veniţi în special din Bucureşti, în proporţie de 85%.

 

Pentru noi este important să îi atragem, pentru a veni de cât mai multe ori. Omul simte nevoia de a avea evenimente, iar istoria este interesantă pentru multe categorii de public, dacă ştii să o aduci în stradă, dacă lucrezi cu specialişti care o cunosc şi care ştiu să o facă vie”, a explicat, pentru Jurnalul, Nicolae Pepene, directorul Muzeului judeţean de Istorie Braşov. Şi la cetatea Sucevei, evenimentele care promovează istoria şi cultura au adus, în ultimii ani, un număr foarte mare de vizitatori. Cetatea Sucevei, dar şi Muzeul de Istorie, au fost renovate recent, cu fonduri europene, prin două proiecte de care s-a ocupat unul dintre cei mai apreciaţi directori de muzeu din România, istoricul Mihai Ursu. Tot evenimentele stau şi la baza dezvoltării turismului la Sighişoara, una dintre cele mai cunoscute cetăţi medievale ale Transilvaniei, care ar trebui să intre foarte curând într-un program de reabilitare, dacă autorităţile locale vor reuşi să acceseze fonduri guvernamentale sau europene. Foarte aproape de Sighişoara, Cetatea Rupea îşi primeşte acum turiştii, după ce a fost reabilitată, pe fonduri europene. Şi Cetatea Deva a fost recent reabilitată şi atrage din ce în ce mai mulţi vizitatori.

 

Dacă turiştii străini au fost întotdeauna interesaţi de astfel de obiective, majoritatea românilor alegând sejururi statice gen litoral, munte sau balneo, în prezent, şi turiştii români au reînceput să-şi redescopere ţara şi istoria, alegând circuite tematice. Traian Bădulescu, consultant în turism

 

 

Muzeul Etnografic "Gheorghe Cernea" Rupea

 

Muzeul de Etnografie de la Rupea oferă vizitatorilor expoziţii care-i pot ajuta să înţeleagă viaţa din ultimul mileniu a locuitorior întregii zone, de la Rupea, Viscri, Saschiz şi din celelate sate învecinate. Cei care vor să viziteze cetatea Rupea şi Muzeul de Etnografie au la dispoziţie un bilet comun pentru ambele obiective. Muzeul de Etnografie de la Rupea este o secţie a celui de la Braşov şi s-a înfiinţat, în forma actuală, în 2008. “Spaţiul de acum este mult mai generos decât cel al muzeului vechi. Colecţiile prezintă aspecte din viaţa locuitorilor din zona Rupea. În sala centrală de la parter este prezentată o scenă de sărbătoare din satul Viscri. Înainte cu o zi de Sfinţii apostoli Petru şi Pavel, fetele adunau flori de câmp, iar băieţii adunau frunze de stejar şi împleteau coroane”, ne-a explicat curatorul muzeului. Costumele tradiţionale sunt spectaculoase, fiind chiar cele purtate de mai multe generaţii de saşi de la Viscri, achiziţie mai veche a Muzeului de Etnografie, care până nu demult au stat închise în depozitele muzeului din Braşov, iar acum sunt expuse la Rupea, pentru a putea fi admirate de publicul larg.

 

Cele mai multe izvoare tămăduitoare, la Băile Olăneşti

 

Staţiunea Băile Olăneşti este renumită pentru adevăratele minuni pe care le face apa din izvoarele cu proprietăţi miraculoase. Foarte mulţi dintre cei care suferă de afecţiuni ale rinichilor consideră staţiunea  singura salvare şi miracolul care i-a readus la viaţă. Este una dintre puţinele satţiuni balneo-climaterice cu doi factori naturali de cură: factorul topoclimatic local şi factorul hidromineral. Datorită apelor minerale, staţiunea Băile Olăneşti ocupă primul loc în România pentru numărul de izvoare, debitul total zilnic al acestora şi varietatea compoziţiei şi a concentraţiei apelor minerale. În staţiune există peste 35 de surse hidrominerale, atât izvoare naturale, cât şi rezultate în urma unor lucrări de foraje sau luccrări miniere. Cele mai multe izvoare minerale sunt folosite pentru cura internă şi doar două pentru cura externă. Pe lângă tratamentele pentru afecţiunile renale, la Olăneşti fac multe alte tratamente, precum: digestive, afecţiuni cronice ale ficatului şi căilor biliare, afecţiuni respiratorii, metabolice şi de nutriţie, dermatologice, alergice, dar şi boli profesionale (intoxicaţii cu metale grele: Pb, Hg, As), afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni asociate, endocrine sau afecţiuni ginecologice cronice.

 

Urmează să fie reabilitată şi cetatea Saschiz, care deja a fost introdusă în circuitele turistice, prin evenimente speciale, precum circuitele de ciclism, cu diferite grade de dificultate, care le dezvăluie participanţilor frumuseţea sălbatică a dealurilor împădurite din jurul cetăţii medievale.   

×