“Haina îl face pe om”: o călătorie în istoria costumului românesc

Muzeul Naţional de Istorie al României (MNIR) a deschis porţile, la 15 mai, spre o lume migălos croită. Prin expoziţia temporară, “Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară”, ce prezintă piese vestimentare din secolul al XV-lea şi până la jumătatea secolului al XX-lea, MNIR a reuşit să reconstituie în Bucureştiul de astăzi, perioada Principatelor Române, respectiv timpurile Regalităţii din România.

“Istoria e făcută, de cel puţin 8000 de ani încoace, de oameni care se îmbracă”, a spus la deschiderea oficială a expoziţiei directorul Muzeului de Istorie, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu. Haina reflectă relaţia dintre individ şi societate, iar vernisajul din holul central al MNIR respectă întocmai această temă.

Într-un decor bogat în istorie şi cultură, expoziţia adună veşminte din perioada domnilor români, dar şi uniformele soldaţilor ţării din campaniile Primului Război Mondial. Schimbările sociale, economice, culturale de pe tărâmul românesc pot fi observate prin stilurile diferite ale pieselor vestimentare, aşezate cronologic, în funcţie de tematica perioadelor istorice. Stilurile variază de la bogăţia cromatică a veşmintelor din perioada fanariotă până la uniformele impunătoare, închise la culoare, ale diplomaţilor paşoptişti.

De pildă, varietatea şi intensitatea culorilor hainelor transilvănene, influenţată de valul otoman din secolul al XVII-lea, reflectă “bogăţia” şi “mândria” pe care le-a amintit directorul MNIR în discursul său. Rochiile femeilor, croite din mătase sau catifea şi brodate migălos cu fir de argint aurit, sugerează preocuparea pentru lux a claselor “de sus”. Veşmintele nobililor sunt cu atât mai opulente, fiind însoţite de accesorii viu colorate, însă centrul de interes al zonei transilvănene rămâne garnitura de podoabe care i-a aparţinut principelui Transilvaniei, Gabriel Bathory, formată din pietre roşii, aur şi argint.

Trecerea de la o perioadă la alta în expoziţie se face cronologic, prin tablouri şi picturi emblematice, aşezate de-a lungul pereţilor înalţi din holul Muzeului. Între domnia lui Bathory şi Revoluţia de la 1848 se află, spre exemplu, portretul ultimului domnitor fanariot al Moldovei, Mihail Şuţu, dar şi o pictură simbolică de-ale lui Costache Petrescu, “Manifestanţii pentru Constituţia de la 1848”. În continuare, este prezentată colecţia uniformelor de diplomat pe care marile personalităţi politice şi culturale ale secolului al XIX-lea le-au purtat la evenimentele publice, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Nicolae Titulescu sau Grigore Gafencu. La celălalt capăt al coridorului însă “domnesc” obiectele moştenite de la Alexandru Ioan Cuza: o tunică de maior, epoleţi, uniforma de locotenent sau cea de căpitan de artilerie, alături de un înalt portret al acestuia.

Centrul de interes al expoziţiei rămâne însă “tezaurul” familiilor regale. Cu perne purpurii din catifea, capetele mânerelor în forma unui cap de leu şi simbolurile naţionale aşezate deasupra ramei, în zona centrală a expoziţiei “se înalţă” cele două tronuri: al Regelui Ferdinand şi cel al Reginei Elisabeta. Peisajul regal este completat, mai apoi, de uniforma de fruntaş, viu colorată, cu pantaloni bufanţi, a principelui Carol şi de veşmintele unchiului şi mătuşii sale: uniformele de general şi de “mare ţinută” ale Regelui Carol I, respectiv rochia arămie, croită din catifea şi mătase, a Reginei Elisabeta.

Piesele vestimentare expuse în vernisajul “Haina îl face pe om” nu au fost însă uşor de obţinut. Datorită fragilităţii materialelor şi rarităţii celor expuse, cât şi a necesităţii unor cunoştinţe în domenii vaste, pe care le-a amintit la deschiderea expoziţiei directorul Institutului de Istorie a Artei “G.Oprescu”, Adrian-Silvan Ionescu, “<> este, cel puţin până acum, cea mai deosebită expoziţie pe care o adăposteşte Muzeul Naţional de Istorie a României”, susţine directorul MNIR.

Subsecretarul de Stat al Ministerului Culturii, Irina Sanda Marin Cajal, a propus ca expoziţia, pe care o consideră “cea mai frumoasă expoziţie de costum pe care am văzut-o vreodată” să devină una permanentă şi promovată la nivel internaţional.

Fotografiile rare cu Regele Ferdinand, tunica de cercetaş a Ecaterinei Teodoroiu, roba de Honorius Causa de la Universitatea din Oxford a savantului Emil Racoviţă, uniforma de soră de caritate a Reginei Maria şi alte piese, pe care o echipă de profesionişti ai MNIR în parteneriat cu alte Muzee din ţară au reuşit să le obţină, pot fi văzute îndeaproape la Muzeul Naţional de Istorie a României până la 24 august 2014, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.