Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Are peste 18 brevete in domeniul stomatologiei şi conduce un colegiu de tehnică dentară care ii poartă numele. "Un om care vrea să evite tratamente complicate, uneori dureroase, trebuie să se prezinte la şase luni cel mult la controlul preventive şi interceptiv", ne-a sfătuit conf. dr Constantin Găucan. Astăzi sărbătoreşte 67 de ani.
"Nu este nimic ciudat in relaţia inventator, cadru didactic şi senator. Singura relaţie reală este dorinţa unui om de a face bine căt mai multor oameni, să ajute căt mai mulţi oameni, să formeze căt mai mulţi profesionişti de foarte bună calitate. Formaţia mea medicală cere cu atăt mai mult această atitudine. Primul colegiu particular de tehnică dentară l-am făcut cănd am fost ales preşedintele Asociaţiei Medicilor Stomatologi, in 1990, la solicitarea colegilor mei, care cunoşteau experienţa mea de 20 de ani in invăţămăntul postuniversitar de perfecţionare. S-a dorit formarea unor profesionişti ai mileniului III, şi acest lucru l-am realizat. Invăţămăntul stomatologic romănesc este, din păcate, in cădere liberă din cauza faptului că activitatea practică, exerciţiul concret, repetitiv, controlat şi concret, cel care stă la baza formării unor buni profesionişti, lipseşte aproape cu desăvărşire. Un medic care a depus un jurămănt trebuie să lucreze cu aceeaşi bucurie şi acelaşi profesionalism şi unei mari personalităţi, şi «omului de pe zebră». Cănd am preluat Fundaţia N. Iorga, in 1998, şi apoi am infiinţat «Clubul istoricilor N. Iorga» din Vălenii de Munte, in 2000, am urmat sfatul pe care mi l-a dat acad. Maliţa: excelenţă şi ospitalitate, pentru ca Vălenii să-şi recapete gloria interbelică ca centru de cultură şi de recuperare a valorilor spirituale-naţionale romăneşti. La Văleni au avut loc două tabere intitulate «Poeţi şi pictori pentru mileniul III». Mulţi din tinerii de 12-16 ani au devenit azi nume in literatura şi plastica romănească. In Parlamentul European am căutat prin contacte personale să schimb ideea că «naţionalismul romănesc» de care eram acuzaţi nu era mai rău ca cel german, francez, spaniol sau italian, care doreau să-şi păstreze limba şi identitatea spirituală, cultura naţională ca parte a marii culturi europene. Am fost bine inţeles şi cred că am schimbat căte ceva din percepţia greşită despre romăni. Romănia de astăzi este in căutarea identităţii naţionale şi a valorilor spirituale, fără de care construcţia economică nu poate avea loc cu viteza pe care ne-o dorim.
Am hotărăt să fiu un om liber, să nu stau cu măna intinsă la pomana Guvernului! Am hotărăt să lupt, să creez, să risc, să căştig, să pierd, să construiesc, pentru ca la sfărşit să pot spune: toate acestea cu ajutorul lui Dumnezeu le-am făcut."
