"Astazi e ziua ta..." - Ionut Dolanescu

Fiul Mariei Ciobanu si al lui Ion Dolanescu a calcat pe urmele parintilor, devenind un apreciat interpret. In fiecare seara de duminica, la Antena 1, prezinta, alaturi de Andreea Banica, emisiunea Folclorul Contraataca. Ionut Dolanescu implineste 33 de ani.

"Cred ca raman un copil mare"

"Implinesc o varsta speciala, 33 de ani, se spune ca este varsta lui Hristos. Din cate stim, atat a trait Hristos pe pamant. Este o varsta frumoasa, sunt fericit si ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a tinut in viata pana acum, m-a ferit de tot ce este rau pe lumea asta. Chiar de ziua mea o sa botez baietelul fratelui meu, il va chema ca pe tata. Pentru ca in urma cu cateva luni mama nepotelului meu a decedat, nu vom face o sarbatoare mare, asa cum am facut in alti ani. Cateodata mi-am serbat zilele de nastere si cu 200 de invitati. De data aceasta vom face o petrecere in familie, la tatal meu acasa. Niciodata nu-mi ajunge o zi, desi ma straduiesc sa fac cat mai multe lucruri si imi aleg cat mai multe obiective. Cred ca planeta se roteste mult mai repede si am senzatia ca timpul s-a condensat. Pur si simplu nu-mi ajunge o zi intreaga pentru tot ceea ce imi propun sa fac.

Este un lucru stiut ca timpul este cel mai aprig dusman al omului. Din pacate, existenta noastra este efemera si tocmai din acest motiv trebuie sa facem cat mai multe lucruri bune atat timp cat existam. 33 de ani este totusi o varsta tanara. Un prieten de-al meu de la Paris m-a intrebat in urma cu doi ani ce varsta am si cand i-am spus 31 mi-a raspuns: "Pai ce, asta e varsta? Asta e numar de casa". S-a intamplat o singura data in viata sa nu-mi serbez ziua de nastere, eram la Sydney si eram foarte singur. In rest, in permanenta am dat petreceri, mi-am adunat prietenii. Anul trecut, petrecerea a durat trei zile la rand. Conform proverbului "Timpul le rezolva pe toate››, fiecare lucru e bine sa il faci la timpul lui. Poate cel mai important eveniment din viata, pe care mi l-as dori pana in 35 de ani, atat timp cat sunt tanar si viguros, e un copil. Imi doresc foarte mult un armasar, imi plac foarte mult caii, fratii tatalui meu se ocupau cu cresterea acestui minunat animal si toata viata mi-am dorit un cal. Tatal meu, la un moment dat, mi-a promis ca, daca o sa intru la Conservator, o sa-mi cumpere unul. Nu si-a tinut insa promisiunea! Eu am intrat, nu numai ca am intrat, dar am fost si sef de promotie vreo doi ani, dar calul tot nu l-am primit. Imi doresc un armasar pentru ca imi place sa calaresc foarte mult. Nu stiu daca il voi primi, dar pana la urma o sa-mi cumpar eu singur un cal. Ce cred despre mine? Cred ca raman un copil mare."