Miercuri 11 octombrie 2006

SOARELE

Sfantul Apostol Filip era originar din Cezareea Palestinei. In urma casatoriei sale, i-au fost daruite patru fiice. Sfintii Apostoli l-au numit diacon si, impreuna cu Sfantul Mucenic si Arhidiacon Stefan, a fost hirotonisit. Filip isi petrecea timpul slujind crestinilor si ingrijindu-se de saracii si vaduvele din Ierusalim. Diaconul Filip a propovaduit Evanghelia in Samaria, unde a botezat pe Simon Vrajitorul. Rapit de ingerul Domnului, Sfantul Filip a primit sarcina sa mearga pe calea ce duce de la Ierusalim spre Gaza. In drum s-a intalnit cu famenul dregator al imparatesei Etiopiei, pe care l-a botezat si l-a facut primul propovaduitor al credintei in Etiopia.

Sf. Apostol Filip, unul din cei 7 diaconi; Cuv. Teofan Marturisitorul; Sf. Mucenite Zenaida si Filonia

Sf. Gerard Maiella, calugar

Sf. Filip, apostol; Sf. Teofan Marturisitorul, episcop

"De cine nu invata, relele se agata"

In Romania 1818 - Ioan Gheorghe Caragea paraseste domnia, dupa ce adunase o avere fabuloasa din numeroasele si apasatoarele dari stoarse de la locuitorii tarii; 1866 - Poarta Otomana emana firmanul de investitura a lui Carol ca principe, cu titlu ereditar, al Principatelor Unite. In schimbul recunoasterii, firmanul continea o serie de clauze restrictive, menite sa impiedice proclamarea independentei Romaniei: considerarea tarii noastre ca "facand parte integranta" din Imperiul Otoman, interzicerea sporirii fortelor armate permanente romane peste 30.000 de oameni, fara o intelegere prealabila cu puterea suzerana, moneda proprie a Romaniei urma sa poarte un semn special, fixat in intelegere cu guvernul otoman, obligativitatea recunoasterii de catre Romania a tratatelor si conventiilor incheiate de Imperiul Otoman cu alte state, interzicerea incheierii de tratate sau conventii cu statele straine, fiindu-i permisa numai incheierea de aranjamente de interes local, fara caracter politic s.a..

In lume 1968 - NASA lanseaza Apollo 7, prima misiune cu oameni la bord;

1911 - Ion Dacian, tenor (m. 1981);

1938 - Dan Pita, regizor.

Impunatoare si grandioasa, marea actrita Olga Tudorache este o personalitate incontestabila a teatrului si filmului romanesc. Nascuta la 11 octombrie 1929, in comuna Oituz, judetul Bacau, a absolvit Institutul de Teatru din Bucuresti in anul 1951. Pe scena Teatrului Mic din Bucuresti a jucat in numeroase piese, cum ar fi: "De n-ar fi iubirile", "Ocolul pamantului in 80 de zile", "Cantareata cheala", "Batranele si marea", "Baltagul", "Don Juan moare ca toti ceilalti", "Fata care a facut o minune", "Antigona", "Richard al III-lea" etc. A onorat, de asemenea, scena Teatrului Foarte Mic in "Fluturi, fluturi", "Noapte buna, mama". Nu a ocolit nici Teatrul National "I.L. Caragiale", putand fi admirata si aplaudata in piesele: "Noiembrie" de Ana Maria Bamberger, regia Alice Barb, sau "Regina Mama" de Manlio Santanelli, regia Gelu Colceag. In film a detinut mai ales roluri de plan doi: "Tudor", "Razbunarea haiducilor", "Profetul, aurul si ardelenii", "Prea cald pentru luna mai", "Tusea si junghiul", "Doi haiduci si o crasmarita", "O vara de neuitat" etc. A fost conferentiar universitar la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale", la catedra de actorie. Din 1990 pana in 1997, cand s-a pensionat, a fost profesor si a scos sase promotii de actori. A fost rasplatita cu numeroase premii si distinctii.

Schimbul in natura, numit de popor "troc", este o tocmeala, un contract nescris intre doua parti care isi dau una alteia un lucru pentru alt lucru. Ca manifestare umana, trocul este stramosul comertului de astazi mijlocit de bani si de cele mai moderne tehnici electronice. Majoritatea localitatilor carpatice si subcarpatice isi schimbau la inceputul secolului al XX-lea lemnul si obiectele mestesugaresti din lemn, animalele si produsele animaliere, fructele, tuica si alte produse care le prisoseau pe cereale (grau, porumb, ovaz) din tinuturile de campii si podisuri joase. Practicantii obisnuiti ai trocului erau mestesugarii si pomicultorii din zonele de deal si de munte, care isi schimbau surplusul de produse (fructe, tuica, obiecte mestesugaresti) pe bani in targurile si pietele organizate prin orase si pe cereale prin satele de campie. In lipsa numerarului din perioada medievala, aceasta forma de schimb a fost utilizata si de voievozii romani: domnitorul moldovean Stefan Tomsa comanda bistritenilor trei "maji" (care de boi) de cositor pentru care le va trimite vite sau bani. (Profesor Ion Ghinoiu)