Vineri, 20 iunie 2008

• Ziua mondială a refugiaţilor • Este ziua 172 a anului • Au mai rămas 194 de zile

• Ziua mondială a refugiaţilor
• Este ziua 172 a anului
• Au mai rămas 194 de zile
 

Soarele:
Răsare la 5:31
Apune la 21:03

Luna:
Răsare la 22:41
Apune la 6:33

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
26 iunie

Lună nouă:
3 iulie

Primul pătrar(Luna în creştere):
10 iulie

Lună plină:
18 iulie
 

Sărbătoare creştină

Sfîntul Sfinţit Mucenic Metodie, Episcopul Patarelor, încă de mic a fost dăruit lui Dumnezeu. A ales să păstorească turma încredinţată de Tatăl. Făcea acest lucru bine, luminînd poporul folosind cuvinte bune şi îndurătoare. Observînd că numărul celor care se închină la Origen creşte, a ars statuia zeului, făcîndu-i pe cei rătăciţi să îşi regăsească drumul. A devenit cunoscut pînă în locuri îndepărtate. Puterea cuvîntului său răsuna puternic, născînd astfel antipatii. Cel mai mare vrăjmaş al său a trimis slugile să îl prindă. A luat cununa mucenicească prin tăierea capului. De la Sfîntul Mucenic Metodie ne-au rămas o serie de scrieri cu caracter prorocitor.

Calendar creştin-ortodox
Sfîntul Sfinţit Mucenic Metodie, Episcopul Patarelor; Cuviosul Calist, Patriarhul Constantinopolului

Calendar romano-catolic
Sfîntul Sever, mucenic

Calendar greco-catolic
Sfîntul Metodie, mucenic

Credinţe populare, tradiţii, semne

Ceata de căluşari poate să grăbească la Rusalii căsătoria fetelor şi să fertilizeze femeile sterpe prin intrarea acestora în hora căluşarilor şi prin atingerea lor cu phalusul cioplit din lemn purtat de Mut. Funcţia care le-a adus celebritate a fost însă vindecarea persoanelor “luate din Rusalii”. Ritualul tămăduirii acestor boli neuropsihice cuprindea două secvenţe: consultarea bolnavului pentru a constata dacă are suferinţa numită popular “luatul din Căluş”, şi tratarea pacientului. De obicei, o persoană din familia suferindului mergea în zilele de Rusalii la vătaful cetei de căluşari şi îl ruga să “i-l scoale din Rusalii”. Vătaful venea la pacient însoţit de lăutari pentru a-i cînta melodiile de joc. Dacă la auzul melodiilor căluşăreşti bolnavul începea să se legene, să mişte o mînă, un picior, să i se schimbe mimica feţei etc., se considera că acesta a fost “luat din Rusalii” sau “din Căluş” şi, ca urmare, putea fi vindecat. Căluşarii nu se angajau să vindece epilepsia, bolile neurologi­ce, paraliziile. Ei vindecau şi aşa numita “boală a fetelor nejucate”, depresie psihică, frecventă în satul tradiţional, provocată de regimul sever instituit de părinţi  fetelor ca nu cumva să-şi piardă fecioria înainte de căsătorie. Tratamentul era efectuat acasă, cu bolnavul întins în curte pe o pătură, sau într-o poiană din pădure unde era dus cu căruţa.

• Profesor Ion Ghinoiu