Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
• Ziua internaţională a poeziei • Este a 12-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 36 de zile • Este ziua 81 a anului
• Ziua internaţională a poeziei
• Este a 12-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 36 de zile
• Este ziua 81 a anului
• Au mai rămas 285 de zile
Soarele:
Răsare la 6:17
Apune la 18:29
Luna:
Răsare la 18:25
Apune la 5:53
Lună plină:
21 martie
Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
30 martie
Lună nouă:
6 aprilie
Primul pătrar(Luna în creştere):
12 aprilie
Sărbătoare creştină
Astăzi este sărbătorit Cuviosul Iacob, Episcopul şi Mărturisitorul. Pentru viaţa lui virtuoasă, a fost făcut episcop şi a suferit multe prigoane, pentru că se opunea celor care se împotriveau sfintelor icoane. Pătimind cu răbdare şi luptându-se cu foamea şi cu setea, şi-a dat duhul în mâinile Domnului. Tot astăzi este pomenit Sfântul Toma, patriarhul Constantinopolului. După moartea Sfântului Ioan Postitorul şi a lui Chiriac, urmaşul său, pe scaunul arhieresc a fost ridicat la treapta de patriarh al Constantinopolu lui cuviosul Toma. El a luptat împotriva eresurilor şi a întărit dogmele cele ortodoxe.
Calendar creştin-ortodox
Cuviosul Iacob, Episcopul şi Mărturisitorul; Sf. Toma şi Serapion
Calendar romano-catolic
Sf. Clemenţa, călugăriţă
Calendar greco-catolic
Sf. Iacob Mărturisitorul, episcop
Calendar de post
10 L Sf. Mc. Condrat, Ciprian, Dionisie şi cei împreună cu dânşii (Începutul Postului Mare. Zi aliturgică)
11 M Sf. Sofronie, Patriarhul Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim şi Talu (Zi aliturgică)
12 M Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Grigorie Dialogul
13 J Aducerea Moaştelor Sf. Ierarh Nichifor
14 V Cuviosul Benedict; Sfântul Mucenic Alexandru preotul
15 S Sfinţii Mucenici Agapie, Plisie şi Timolau şi cei împreună cu dânşii (Pomenirea morţilor – Sâmbăta Sfântului Teodor)
16 D Sfinţii Mucenici Sabin, Papa, Romano şi Anin
17 L Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. Mucenic Marin
18 M Sf. Chiril, arhiepiscopul Ierusalimului
19 M Sfinţii Mucenici Hrisant, Daria şi Ilaria
20 J Cuvioşii Mucenici ucişi în Mănăstirea “Sfântul Sava cel Sfinţit”
21 V Cuviosul Iacob, episcopul şi Mărturisitorul; Sf. Toma şi Serapion
22 S Sf. Sfinţit Mc. Vasile, preotul din Ancira (Pomenirea morţilor)
23 D Sf. Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui
Proverbul zilei:
“A-şi răci gura degeaba”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
S-a întâmplat azi
În România
1877 – Atac al unui detaşament otoman peste Dunăre, la Bechet; se retrage după jefuirea oraşului şi a împrejurimilor. Marchează începutul unei serii de acte de ostilitate turceşti asupra unor localităţi româneşti;
1933 – Prin interpelarea parlamentară a dr N. Lupu se dezvăluie public o afacere privind contractarea unor comenzi de armament şi muniţii, în condiţii total dezavantajoase României, afacere dublată de acţiuni de spionaj (“Afacerea Skoda”), în care sunt implicaţi numeroşi oameni politici;
1986 – La Mina Vulcan, ca urmare a unei explozii de gaze în subteran, se produce un grav accident, provocând moartea a 17 muncitori şi rănirea a altor doi.
În lume
1804 – În Franţa intră în vigoare Codul Civil, Codul lui Napoleon, care alături de Codul Comercial (1808) şi de cel penal (1810) reprezintă baza juridică a noilor relaţii social-economice;
1999 – Primul zbor în jurul pământului cu balonul cu aer cald, realizat de Bertrand Piccard şi Brian Jones.
Născuţi la 21 martie
1910 – Ştefan Ciubotăraşu, actor (m. 1970);
1968 – Gabriel Spahiu, actor.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Avrămeasa este o personificare a ramurilor florifere ale unei plante veninoase numită, local, veninariţă (Gratiola officinalis L.) din familia Scrophulariaceae. Împreună cu pelinul, usturoiul, odoleanul, leuşteanul şi cârstăneasa asigură protecţie magică împotriva Ielelor. Cei luaţi de Iele, Cele sfinte, Rusalii, Zburător, erau scăldaţi cu Avrămească şi cârstăneasă. De asemenea, aceste reprezentări mitice erau invocate în descântecul şi tratamentul de bube dulci (eczemă infecţioasă la copii): “De Avrămeasă,/ Cârstăneasă/ Toate bubele chemară/ La biserică plecară/Pe cele dulci nu le chemară” /.../(Oltenia).
Altul era descântecul pentru fetele nejucate de feciori, pentru învrăjbire între oameni. La culesul ei, dacă i se solicita să căsătorească tinerii, se simula veselia şi buna dispoziţie, dacă era luată pentru vrăji de urât şi despărţit se mima supărarea şi cearta. Se scotea apoi din pământ, se răsplătea locul în care a crescut cu pâine, sare, ban de argint, miere, vin. Descântătoarele se întorceau apoi în sat cu aceeaşi discreţie cu care au plecat: nu priveau înapoi, nu spuneau lucruri urâte, evitau întâlnirea cu alte persoane. Acasă pregăteau din frunzele, tulpina sau rădăcinile plantei leacuri pentru reumatism, umflături, friguri, tuse sau se păstrau la grindă sau la icoană ca ceva sacru. Adesea, se planta în grădină, la un loc curat.
• Profesor Ion Ghinoiu
