Este ziua 148 a anului
Au mai ramas 217 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Cam maine vin si ei la anii mei"
- arata cat de scurta e viata.
|
|
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Cuviosul Nichita iubea din tinerete pe Hristos. El s-a lepadat de lume si de toate cele din lume si, placand lui Dumnezeu, a fost ridicat la scaunul arhieresc al Calcedonului. In vremea eresului luptatorilor de icoane de pe vremea imparatiei lui Leon Armeanul, Sfantul Ierarh Nichita s-a aratat marturisitor al lui Hristos, mustrand si lepadand dogmele cele necredincioase. El a patimit pentru dreapta credinta si astfel a suferit izgoniri, defaimari si chinuri. Dupa multi ani si dupa multe osteneli de marturisitor a trecut cu pace la Dumnezeu de la cele de aici.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
Sambata, 28 mai Duminica, 29 mai In lume Sambata, 28 mai Duminica, 29 mai 1453 - Mahomed al II-lea a cucerit Constantinopolul, moment considerat sfarsitul Imperiului Bizantin; |
NASCUTI LA 28 mai
|
|
NASCUTI LA 29 mai
|
|
MOMENT ISTORIC
|
La data de 28 mai 1948 s-a adoptat o decizie a Consiliului de Ministri prin care se retrage regelui Mihai I si a membrilor familiei regale cetatenia romana. Aceasta decizie a fost luata pe baza Legii privind dobandirea si pierderea cetateniei romane promulgata la 19 ianuarie 1939 si a Decretului-lege din 9 decembrie 1940 privind retragerea nationalitatii romane acelora care in strainatate au purtari potrivnice indatoririi de fidelitate fata de tara. De fapt, ambele acte normative emise de autoritati devenisera intre timp neconstitutionale, intrucat la 31 august 1944 a reintrat in vigoare Constitutia din 1923. In toate cele cinci decenii de exil, Regele Mihai I nu a cerut vreunei alte tari sau for o alta cetatenie, pastrandu-si calitatea de cetatean roman. Decizia Consiliului de Ministri din mai 1948 a fost revocata prin Hotararea guvernului din 21 februarie 1997, regele Mihai redevenind, "de jure", cetatean roman.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Priveghiul cu jocuri la inmormantare era o petrecere nocturna asemanatoare Revelionului care se desfasoara la casa mortului in una sau doua nopti inainte de plecarea acestuia in lumea de dincolo. In Romania sunt doua tipuri de priveghi: unul, relativ recent, a carui functie principala este pazitul mortului, si altul, stravechi, cu jocuri si distractie, care pastreaza amintirea ospetelor funerare atestate frecvent in antichitate. Functia principala a pazitului mortului este grija de a nu lasa sa treaca vreo vietate (pasare, animal) peste sau pe sub mort, ca acesta sa devina strigoi. Al doilea tip de priveghi a fost atestat si descris de etnografi pana la mijlocul secolului al XX-lea in unele zone etnografice din Transilvania (Platforma Luncani, Muntii Apuseni, Padurenii Hunedoarei) si din Moldova (Vrancea). Priveghiul cu jocuri se desfasoara in camera unde este asezat mortul, intr-o camera alaturata daca se fac jocuri cu muzica sau in curte, in jurul focului funerar. Spre deosebire de jocurile de priveghi transilvanene, in care dominanta esentiala o forma riturile de fertilitate, in cele moldovenesti apareau rituri care aduc in scena mosii si stramosii, prin mastile mortuare, si ritualul de incinerare al geto-dacilor inainte de crestinare, prin aprinderea focurilor. Repertoriul jocurilor de priveghi este nelimitat. Ele sunt o copie fidela a vietii cotidiene care se deruleaza sub semnul ritmului si sexualitatii. De cele mai multe ori, acestea se incheiau cu un sarut dat in fata mortului sau in tinda casei.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|