Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Expresia "m-a tras curentul" este des întâlnită la suferinzi şi este văzută drept cauză pentru o serie de neplăceri. Totuşi, pentru străini, noţiunea de curent care vătămează este inexistentă. Aşadar, ce e curentul; mit românesc sau pericol real?
"Există o ameninţare serioasă de sănătate care pândeşte în România, una pe care străinii rar o bagă în seamă. Dacă zvonurile sunt adevărate, atunci această epidemie este responsabilă pentru numeroase îmbolnăviri, spitalizări şi chiar decese. Este puţin mediatizată de sursele oficiale, dar aproape orice român de pe stradă o cunoaşte. Este vorba de curent". Astfel observa scriitorul american de romane SF, J.S. Bangs, după ce venise, acum câţiva ani, în ţara noastră şi se lovise de teama gazdelor sale de ferestre deschise şi coridoare pe unde circulă curenţi de aer. Pentru a lămuri ce înseamnă să te tragă curentul şi dacă este vreun motiv de îngrijorare, am apelat la profesorul doctor Adriana Nica, de la Institutul Naţional de Recuperare. "În istoria multor suferinţe respiratorii, cardiace, vasculare periferice sau la nivelul aparatului locomotor există o secvenţă în care pacientul asociază nişte simptome cu modificările exterioare de temperatură, umiditate, vânt, presiune atmosferică. Aceste elemente de tip climatologic şi meteorologic sunt frecvent asociate cu noţiunea de curent. Expresia, m-a tras curentul, se pierde în dialog şi istorie, dar este legată de un disconfort termic produs prin variaţii de temperatură pe care le înregistrează organismul", spune Adriana Nica.
Semn de suprasolicitare
Potrivit prof. dr. Adriana Nica, senzaţia de disconfort provocată de curent este cauzată de încercarea organismului de a se adapta la variaţiile de temperatură. "Pielea care ne acoperă şi ne protejează ca o manta elastică, receptivă faţă de evenimentele din exterior şi din interior este implicată şi în mecanismele de adaptare faţă de stresul termic. Ceea ce noi numim stres termic este o secvenţă de solicitare şi adaptare permanentă a organismului care impune reglări din punct de vedere vascular-periferic, cardiac, metabolic şi nervos", explică profesorul.
În mod normal, însă, un simplu curent de aer ar trebui tolerat de o persoană sănătoasă fără ca organismul său să se resimtă în vreun fel. "Cele mai multe dintre persoane se adaptează cu sesizare minimă şi reacţii prompte vasculare, metabolice şi neuropsihice. Există însă o vulnerabilitate la persoanele care au un bombardament de factori de stres suplimentari: profesional, familial, fizic, economico-financiar, plus abateri de la comportamentul sanogen: consumul de ţigări şi cafea, lipsa cronică a unui somn odihnitor, chiar şi nemulţumirea vieţii în doi. Nu este o problemă din care se moare, dar nici nu se trăieşte bine cu ea"...
Exerciţii anti-curent
Aşadar, cu cât o persoană este mai stresată, cu atât variaţiile mici de temperatură o vor afecta mai tare. Există însă un remediu, în afara ferestrei închise? "Multe persoane care se identifică în cele prezentate anterior pot beneficia de măsuri de prevenţie care însumează programe de antrenare termică - aplicare de duş alternant, contrastant. Înseamnă aplicare de cald – rece, cald – rece. Variaţia termică produsă pe tegument determină un joc vascular adaptativ care se numeşte vasodilataţie, vasoconstricţie şi creşterea performanţelor de reacţie adaptativă de tip termic", explică prof. dr. Adriana Nica. Şi gimnastica de dimineaţă face bine. "Ce face pisica, dimineaţa, la sculare? Se întinde! Dacă ne uitem la animale, învăţăm. Aceste exerciţii de întindere mobilizează structurile musculare şi periarticulare şi ameliorează circulaţia periferică".
Majoritatea persoanelor pot torlera fără să se resimtă aşa-zisul curent. Cardiacii şi persoanele care suferă de hipotiroidie, însă, sunt cele mai sensibile la variaţiile de temperatură. Aceste variaţii termice pot influenţa şi amploarea epidemiilor de gripă sau infecţiile de căi respiratorii superioare la copii, adolescenţi şi vârstnici – grupele populaţionale vulnerabile.
Variaţiile de temperatură pot duce la răcirea mâinilor, a picioarelor, la senzaţie de disconfort general, stare de nervozitate, tulburări de somn. Resimţirea stresului termic poate semnala un dezechilibru al organismului.
