Retorica incendiară a lui Trump, care susține că infracționalitatea scapă de sub control - adesea prin afirmații exagerate sau neadevărate - urmează tiparul liderilor autoritari și riscă să provoace tensiuni între guvernul federal și state, în privința limitelor constituționale ale autorității sale.
Amenințările președintelui i-au alarmat pe democrați, care au avertizat asupra lipsei de justificare pentru trimiterea de trupe federale în orașe precum Chicago, în pofida opoziției autorităților locale.
„Trebuie să sprijinim forțele de ordine locale și să nu-l lăsăm pe Trump să se joace cu viețile americanilor, inventând o criză doar pentru a distrage atenția de la lipsa sa de popularitate!”, a avertizat, recent, democratul Hakeem Jeffries.
La sfârșitul săptămânii trecute, Trump a anunțat că „Chicago va fi următorul” oraș vizat, iar după aceea va „ajuta” New York-ul. Președintele a menționat apoi și Baltimore și Oakland, unde, susține el, criminalitatea ar fi „foarte gravă”.
Administrația Trump pregătește de mai multe săptămâni trimiterea Gărzii Naționale la Chicago. Nu este clar câți militari ar putea fi mobilizați și când ar începe operațiunea.
Duminică, Trump l-a atacat și pe guvernatorul statului Maryland, Wes Moore - un posibil candidat democrat la prezidențialele din 2028 - care îl invitase să meargă împreună prin Baltimore pentru a vedea eforturile locale de combatere a criminalității.
Trump a catalogat orașul drept „scăpat de sub control, plin de crimă” și a declarat că nu va merge acolo până nu va fi rezolvat „dezastrul criminalității”.
Criticii Casei Albe susțin că folosirea Gărzii Naționale în capitală și la Los Angeles, ca reacție la protestele față de politicile sale privind imigrația, reprezintă un experiment pentru viitoare intervenții militare, mai ample.
Președintele are însă mult mai puține instrumente legale pentru a trimite trupe federale în orașe și a dicta politicile de ordine publică în alte state decât în Washington, care este district federal.
Miză uriașă
Trimiterea de trupe sau de agenți federali pentru a derula activități de poliție într-un oraș mare precum Chicago sau Baltimore, împotriva voinței autorităților democrate locale și statale, ar reprezenta un nou test pentru puterile prezidențiale, pe care Trump caută constant să le extindă.
O asemenea mișcare ar amenința însuși principiul suveranității statelor - un pilon pe care chiar republicanii l-au apărat de-a lungul istoriei.
Declararea unei noi „situații de urgență națională” pentru a federaliza trupele Gărzii Naționale, aflate de regulă sub comanda guvernatorilor, ar deschide astfel o confruntare juridică asupra metodelor prin care Trump încearcă să-și sporească autoritatea executivă.
Săptămâna trecută, președintele a sugerat chiar că ar putea recurge la această soluție în Washington, pentru a evita limita de 30 de zile, impusă desfășurării trupelor.
O acțiune de forță într-un oraș precum Chicago i-ar oferi lui Trump ocazia de a accelera și campania de deportări masive, obiectiv ce pare tot mai clar prioritatea sa în capitală.
În prima săptămână după ce administrația a preluat controlul asupra poliției din Washington și a trimis agenți și militari pe străzi, criminalitatea raportată a scăzut moderat, dar arestările de imigranți au crescut de zece ori față de cifrele obișnuite.
Alegerea unui mare oraș democrat i-ar permite, totodată, să organizeze un nou spectacol mediatic, într-o președinție construită pe momente televizate - de la summituri la semnări de legi și negocieri - unde simbolistica politică cântărește mai mult decât rezultatele concrete.
Riscurile sunt însă considerabile. Astfel de mișcări pot perturba lanțurile de comandă dintre oficialii locali aleși și șefii poliției, afectând programele de poliție comunitară, gândite să reducă violența.
În plus, s-ar accentua percepția că Trump încearcă să normalizeze situațiile de utilizare a militarilor în spațiul public pentru a-și atinge obiectivele politice.
Ca și în Washington, o eventuală intervenție în forță la Chicago i-ar oferi lui Trump o nouă oportunitate de a-și impune viziunea conservatoare și tendințele autoritare asupra unei populații care a votat covârșitor pentru adversara sa, Kamala Harris, la prezidențialele din 2024.
De cealaltă parte, pe plan politic, democrații s-ar putea trezi prinși într-o menghină: respingerea intervențiilor federale și a tacticilor dure ar putea să-i coste sprijinul alegătorilor îngrijorați de criminalitate și de efectele unor politici anterioare, mai permisive, privind frontiera.
La toate aceste posibile consecințe se adaugă și întrebarea cine decontează nota de plată. Folosirea tot mai intensă a trupelor și agenților federali va ridica inevitabil problema resurselor.
Deplasările prelungite ale Gărzii Naționale sunt costisitoare, iar redirecționarea agenților federali din alte misiuni poate afecta capacitatea FBI de a combate criminalitatea transnațională sau terorismul.
În lipsa unor resurse suplimentare, planurile pentru o reducere pe termen lung a criminalității par greu de susținut, din moment ce desfășurările militare nu sunt viabile la nesfârșit.
De la demagogie, la dictatură
Trump descrie o Americă dominată de „dezastre ale criminalității”, un tablou sumbru care, potrivit criticilor, nu reflectă realitatea.
Datele oficiale arată că, în Washington, infracționalitatea a scăzut în 2024 și continuă în același trend, iar la Chicago numărul omuciderilor a coborât cu 31% în acest an, în timp ce împușcăturile au scăzut cu 36%.
Totuși, sentimentul de insecuritate rămâne ridicat, ceea ce face ca mesajul dur al președintelui să prindă la o parte din electorat.
Democrații ripostează. Fostul primar al orașului Chicago, Rahm Emanuel, avertizează că Trump „nu a trimis niciodată trupe în străinătate, doar în orașele americane” și susține că adevărata miză este imigrația. Liderul democrat Hakeem Jeffries acuză Casa Albă că „se joacă cu viețile americanilor” și cere soluții reale: limitarea accesului la arme și sprijin pentru sănătatea mintală.
Guvernatorul din Illinois, JB Pritzker, a anunțat că va face tot posibilul să blocheze o eventuală desfășurare de trupe federale: „Nu există nicio urgență care să justifice federalizarea Gărzii Naționale. Vom apăra suveranitatea statului nostru!”.
Iar procurorul general din Illinois, Kwame Raoul, a mers și mai departe, acuzându-l pe Trump că „acționează ca un dictator” prin întoarcerea armatei împotriva propriilor cetățeni.