BNR reacționează după amenda-record de 710 milioane de euro aplicată băncilor: „Sunt necesare clarificări urgente”
Scandalul legat de indicele ROBOR intră într-o nouă etapă, după ce Consiliul Concurenței a decis sancționarea a 10 instituții bancare cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro. Decizia reprezintă cea mai mare amendă aplicată vreodată de autoritatea de concurență din România și vizează presupuse practici anticoncurențiale în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.
În acest context, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu, a transmis un amplu punct de vedere prin care solicită explicații suplimentare și avertizează asupra efectelor pe care interpretările eronate le-ar putea avea asupra sistemului financiar și a pieței creditelor.
BNR: Investigația nu vizează banca centrală
Potrivit reprezentantului BNR, investigația Consiliului Concurenței nu are ca obiect activitatea băncii centrale, nici rolul acesteia de administrator al sistemului de tranzacționare și de autoritate care stabilește regulile de funcționare a pieței monetare.
„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.”
Dan Suciu subliniază că însăși autoritatea de concurență a precizat că sancțiunile nu vizează reglementările sau politicile din sectorul bancar și nici activitatea BNR. Cu toate acestea, oficialul consideră că există numeroase întrebări care necesită răspunsuri clare pentru a evita interpretările greșite în spațiul public.
ROBOR și creșterea dobânzilor: explicațiile BNR
Una dintre cele mai importante clarificări solicitate de banca centrală privește legătura dintre evoluția ROBOR și majorarea rapidă a dobânzilor din perioada 2021-2023.
Potrivit lui Dan Suciu, în spațiul public au apărut deja afirmații potrivit cărora creșterea ROBOR de la aproximativ 1,25% la peste 8% ar fi fost rezultatul unor practici ale băncilor. BNR respinge această interpretare și amintește că explozia dobânzilor a fost determinată de contextul economic internațional și de valul de inflație care a afectat majoritatea economiilor lumii.
„De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect.”
Reprezentantul BNR atrage atenția că există o diferență majoră între eventualele variații de câteva fracțiuni de procent și creșterea amplă a dobânzilor cauzată de inflație și de politica monetară adoptată la nivel internațional.
Întrebările la care Consiliul Concurenței este chemat să răspundă
În documentul transmis public, BNR ridică mai multe semne de întrebare legate de fundamentarea deciziei.
Prima nelămurire vizează modul în care băncile ar fi încălcat legislația concurenței dacă, în același timp, au respectat regulamentele și procedurile existente pentru stabilirea ROBOR.
„Dacă, așa cum susține comunicatul Consiliului din 7.06.2026, regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională.”
O altă problemă semnalată de banca centrală este legată de argumentele privind schimbul de informații între bănci și nivelul ridicat de transparență al pieței.
„Ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial.”
Potrivit BNR, în mod tradițional, lipsa informațiilor și opacitatea sunt considerate factorii care afectează concurența, nu transparența excesivă.
ROBOR, politica monetară și rolul BNR
Dan Suciu explică faptul că Banca Națională monitorizează permanent piața monetară și intervine atunci când apar deviații importante între nivelul ROBOR și rata dobânzii de politică monetară.
Instituția susține că variațiile pe termen scurt fac parte din funcționarea normală a pieței și pot fi influențate inclusiv prin instrumente de comunicare utilizate de banca centrală.
În acest context este amintită și declarația guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022, când acesta afirma că „băncile au sărit calul în privința ROBOR”.
BNR insistă că respectiva afirmație nu reprezenta o suspiciune privind manipularea pieței, ci un instrument legitim de influențare a comportamentului participanților la piață.
„A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!”
Miza uriașă a deciziei privind ROBOR
Poziția transmisă de BNR evidențiază faptul că efectele unei astfel de decizii depășesc cu mult cadrul unei simple sancțiuni administrative. Potrivit oficialilor băncii centrale, percepțiile create în jurul dosarului ROBOR pot influența încrederea în sistemul financiar, apetitul pentru creditare și chiar stabilitatea economică.
„Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate.”
Disputa dintre Consiliul Concurenței și sectorul bancar este departe de a se încheia. Cele mai multe dintre instituțiile sancționate au anunțat deja că vor contesta în instanță amenzile, iar clarificările cerute de BNR ar putea deveni un element important într-unul dintre cele mai urmărite dosare economice din ultimii ani.
Mediafax