Viaţa sedentară a omului modern şi o anume şubrezenie a unor vase sanguine conduc la constipaţie. Se “doftoricesc” singuri suferinzii şi greşesc când îşi fac din purgative o obişnuinţă. Profesor doctor Alexandru Oproiu spune că rezolvarea vine de la fibrele nedigerabile.
Florin Condurăţeanu: Tot mai mulţi oameni se vaită de constipaţie şi dau sfaturi să se apeleze la laxative, să se mănânce prune… E corect?
Prof. dr. Alexandru Oproiu: În primul rând, folosirea zilnică, pe perioade lungi, a purgativelor, a ceaiului de cruşin, a uleiului de parafină este contraindicată. Obişnuinţa cu laxativele, cu cruşinul, cu uleiul de parafină duce la efecte rele, leziuni pe terminaţiile nervoase ale colonului, constipaţie cronică, colorarea în maroniu a mucoasei colonului. Laxativele în exces duc la efecte secundare defavorabile prin neacceptarea lor de alte medicamente din curele unor boli. Prunele uscate sunt un soi de purgativ, un pahar cu apă rece declanşează în stomac un reflex în stare a spori contracţiile colonului, deci facilitând scaunul. Şi mierea este indicată, atrage apa şi fluidifică materiile fecale. Dar, foarte important, este respectarea orei de mers la WC. Defecaţia este uşurată de reflexul scaunului zilnic la aceeaşi oră de mers la toaletă.
F.C.: Dar care este soluţia cea mai potrivită în lupta cu constipaţia?
Prof. dr. A. Oproiu: Cel mai indicat este ca suferindul de constipaţie să consume zilnic 20-30 de grame de fibre nedigerabile, conţinând celuloză, lignină, peptide. Omul trebuie să consume în fiecare zi 4 linguri cu tărâţe de grâu sau fulgi de grâu, de ovăz. Aceste fibre nedigerabile se constituie ca un balast în colon şi acesta, chinuindu-se să-l elimine, îşi sporeşte contracţiile, dinamica. Tărâţele atât de necesare se pot combina cu iaurt, cu lapte. Suferindul de constipaţie mănâncă mai bine pâine neagră decât albă. Cinci grame de fibre nedigerabile sunt conţinute în 100 de grame de pâine neagră, aceleaşi 5 grame însă se găsesc în 300 de grame de franzelă. Tot 5 grame de fibre nedigerabile să află în 100 grame de mazăre, în 100 grame de varză, conopidă, în 100 grame de fasole verde. Bogate în fibre celulozice sunt perele, mai puţin cartofii. Să nu se uite deci că bogăţie de fibre nedigerabile se află în varză, dovlecei, spanac, praz.
F.C.: De care alimente e cazul să se ferească cei constipaţi?
Prof. dr. A. Oproiu: Produc constipaţie dulciurile rafinate, bârnza, pastele, ouăle, carnea, peştele. Unele medicamnente lenevesc colonul, cele din familia Diazepam, betablocantele din tratarea hipertensiunii, medicamentele de scădere a acidităţii din stomac.
F.C.: Cei care îşi pun singuri diagnosticul de constipaţie nu cumva exagerează cu declararea acestuia?
Prof. dr. A. Oproiu: Medicina declară constipaţia dacă omul are mai puţin de două scaune pe săptămână, dacă fecalele sunt tari, de consistenţă ridicată, dacă se stă mai mult timp pentru defecaţie, cu o treime mai mult timp decât cel cu tranzit normal.
În cazuri extreme, se recurge la laxative hiperosmotice, la lactuloză, la supozitoare cu glicerină. Constipaţia conduce la complicaţii, la hemoroizi trombozaţi, la rupturi de perineu, la spasme în zona sfincterului anal. Pe lângă varicele hemoroidale, se ajunge şi la prolaps rectal, rectul iese afară din locul lui. Constipaţia generează şi alte complicaţii, hernie inghinală, hernie hiatală, diverticuloză.