Dragoș Adrian Iorga, fost director MIPE, condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare în dosarul ‘taxa pe salariu’
Fostul director din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Adrian Iorga, a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, după ce Curtea de Apel București i-a respins apelul și a menținut sentința Tribunalului București în dosarul cunoscut public drept „taxa pe salariu”.
Condamnare definitivă în dosarul „taxa pe salariu”
Curtea de Apel București a pronunțat, joi, 16 aprilie 2026, decizia penală nr. 658/A, prin care a respins ca nefondat apelul formulat de Dragoș Adrian Iorga împotriva sentinței penale nr. 1102 din 10 noiembrie 2025 a Tribunalului București. Hotărârea este definitivă, ceea ce înseamnă că fostul director MIPE va executa pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare stabilită în primă instanță. Instanța de apel l-a obligat, totodată, la plata a 500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, potrivit Stiri pe surse.
În primă instanță, judecătorii au stabilit o pedeapsă de 3 ani și 3 luni pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată și o pedeapsă de 9 luni pentru folosirea de informații nedestinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea, de asemenea în formă continuată, pedepsele fiind contopite și urmând a fi executate în regim de detenție.
Cum a izbucnit scandalul din MIPE
Scandalul „taxei pe salariu” a zguduit MIPE în toamna lui 2023, când procurorii DNA au descins la domiciliul și la biroul lui Dragoș Adrian Iorga, pe atunci director al Organismului Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman – Regiunea București-Ilfov, structură aflată în subordinea ministerului. Perchezițiile au vizat suspiciuni de corupție legate de angajarea a două persoane într-un proiect derulat prin această structură.
Imediat după apariția anchetei, în minister a fost declanșată o reacție administrativă rapidă, iar numele lui Iorga a ajuns în centrul unuia dintre cele mai incomode dosare de corupție internă dintr-o instituție care gestionează fonduri europene. Informații despre anchetă și identitatea sa au circulat public încă de la sfârșitul lunii octombrie 2023.
Schema „taxei pe salariu”, explicată de anchetatori
Potrivit DNA, la începutul anului 2021, Dragoș Adrian Iorga ar fi „ajutat” două persoane să ocupe, prin concurs, două posturi într-un proiect derulat prin Organismul Intermediar Regional București-Ilfov, prin remiterea nelegală a subiectelor și a răspunsurilor corecte. În schimbul acestor „servicii”, procurorii susțin că Iorga ar fi pretins de la fiecare câte 1.500 de lei lunar, „de la data primirii primului salariu până la data de 30 noiembrie 2023 (data finalizării proiectului)”, contribuție care a fost descrisă public drept „taxa pe salariu”.
Din datele prezentate în anchetă reiese că, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, fostul director ar fi încasat în total 75.600 de lei de la cele două angajate, sume plătite în principal prin virament bancar, dar și prin punerea la dispoziție a cardurilor de salariu. Procurorii au reținut în sarcina sa două fapte de luare de mită în formă continuată și două fapte privind folosirea, directă sau indirectă, a unor informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea.
Anchetatorii au arătat că Iorga și-ar fi făcut cunoscute pretențiile prin prezentarea către fiecare dintre cele două persoane a unei foi pe care erau imprimate: „5500 salariu net, 4000 lei în contul tău, 1500 în alt cont, durată contract 30 noiembrie 2023”. În timpul perchezițiilor, au fost ridicate sume importante de bani – 174.600 de lei, 10.000 de dolari, 11.000 de euro – precum și lingouri din aur cu o greutate totală de peste 60 de grame.
Trimiterea în judecată și controlul de legalitate
La 28 decembrie 2023, DNA Constanța a anunțat trimiterea în judecată a lui Dragoș Adrian Iorga, în stare de arest la domiciliu, pentru două infracțiuni de luare de mită în formă continuată și două infracțiuni de folosire, direct sau indirect, a unor informații nedestinate publicității, ori de permitere a accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Procurorii au dispus și măsuri asigurătorii și au solicitat confiscarea extinsă a sumelor de bani și a lingourilor de aur ridicate în cursul anchetei.
Dosarul a trecut în 2024 prin filtrul camerei preliminare, etapă în care Tribunalul București a constatat inițial neregularități ale rechizitoriului, ulterior remediate de procurorii DNA, după care instanța a dispus începerea judecății. Decizia de deschidere a procesului pe fond a fost contestată de Iorga la Curtea de Apel București, însă cauza a mers mai departe, după un control procedural considerat strict. În noiembrie 2025, Tribunalul București a pronunțat prima condamnare la 3 ani și 6 luni de închisoare, verdict confirmat acum definitiv de Curtea de Apel.