Miercuri, premierul desemnat Adrian Veștea a făcut public Programul de Guvernare 2026-2028, care include cele mai importante capitole, printre care Apărarea, Justiția, Afacerile Externe și cele Interne.
Un amplu capitol al programului, consultat de MEDIAFAX, este dedicat Apărării și Programului SAFE, cu accent pe securitate națională, modernizare militară și legarea investițiilor în apărare de dezvoltarea economică.
SAFE, investiții de 16,68 miliarde de euro pentru securitate și economie
Conform documentului, România va folosi integral fondurile europene din Programul SAFE – Security Action for Europe, în valoare de 16,68 miliarde de euro, pentru înzestrarea Armatei, infrastructură cu dublă utilizare și industria de apărare.
Documentul precizează că „Continuăm prioritățile începute și pe lângă cele trei principii deja consolidate (ordine în finațele publice, buna guvernare și respect pentru cetățeni), ne calibrăm eforturile pe ținte precise. În noua etapă, motoarele noastre de dezvoltare, modernizare instituțională și reziliență națională vor fi axate pe patru piloni strategici”.
Unul dintre piloni este descris astfel: „Siguranța pentru România. Consolidarea securității naționale prin Programul SAFE – Security Action for Europe: România va valorifica integral oportunitatea oferită de Programul SAFE, prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare”.
Guvernul susține că investițiile în apărare trebuie să fie legate de zona de economie, locuri de muncă și industrie. În text se arată că „Securitatea națională nu mai poate fi privită separat de dezvoltarea economică. Investițiile în apărare, infrastructură strategică și capacități industriale vor contribui atât la întărirea capacității de protecție a României, cât și la crearea de locuri de muncă, stimularea producției interne și creșterea competitivității economiei naționale”.
Infrastructură, industrie și conectarea regiunilor
Programul guvernamental menționează că prioritatea este conectarea regiunilor estice și a Moldovei prin infrastructură modernă, inclusiv cu dublă utilizare civilă și militară.
Documentul spune că „Programul SAFE trebuie să devină un accelerator pentru proiectele de infrastructură care unesc România și reduc decalajele istorice dintre regiuni. Conectarea Moldovei la marile coridoare europene de transport nu este doar o prioritate de dezvoltare regională, ci și o investiție în securitatea națională, în reziliența economică și în capacitatea României de a acționa rapid în situații de criză”.
De asemenea, guvernul urmărește integrarea industriei de apărare în economie.
„România trebuie să cumpere inteligent, să producă mai mult în țară, să atragă parteneriate industriale și să dezvolte lanțuri de furnizori românești în jurul marilor investiții de apărare”.
Capitolul Apărare
Capitolul Apărare al programului propus pornește de la un contextul geopolitic de astăzi, marcat de războiul din Ucraina și de riscuri crescute la granițele României.
Textul arată că „Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-Al Doilea Război Mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situaţia de securitate la graniţele României şi pe întreg Flancul Estic al NATO”.
Se mai precizează că o evoluție negativă a războiului „poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră”, cu efecte asupra securității României și Republicii Moldova.
„Încetarea războiului din Ucraina nu va însemna că Rusia renunţă în Europa la un comportament agresiv în plan hibrid”, este menționat în document.
Obiective generale
Creșterea treptată a cheltuielilor și investițiilor în apărare până la 5% din PIB, în funcție de evoluțiile mediului de securitate și deciziile NATO și UE, din care 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact extins în domeniul apărării.
Continuarea modernizării și adaptării Armatei României pentru creșterea capacității operaționale de răspuns la riscurile actuale de securitate.
Consolidarea statutului României ca stat membru activ și responsabil în NATO și UE.
Întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și continuarea cooperării în domeniile stabilității și securității europene, apărării aliate și infrastructurii strategice de pe teritoriul României.
Consolidarea rolului României de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv pentru libertatea de navigație și protecția infrastructurii critice.
Dezvoltarea industriei naționale de apărare, în acord cu cerințele NATO și UE și prin valorificarea instrumentelor financiare internaționale.
Extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice și al formatelor multilaterale.
Creșterea atractivității funcției militare
Obiective strategice pe plan intern
Creșterea etapizată a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB, din care 3,5% cheltuieli de bază și 1,5% investiții și cheltuieli conexe.
Modernizarea accelerată a infrastructurii militare la standarde NATO, cu prioritate pentru baze și centre unde sunt dislocate trupe aliate, inclusiv: Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 Câmpia Turzii, Baza Aeriană 86 Fetești, Centrul de Instruire Întrunită Cincu
Consolidarea capabilităților de apărare națională și colectivă, actualizarea programului Armata României 2040 și continuarea achizițiilor strategice conform planului multianual de înzestrare.
Consolidarea rolului de furnizor de securitate în zona extinsă a Mării Negre, inclusiv pentru libertatea de navigație și protecția infrastructurii critice.
Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare, prevenire și contracarare a amenințărilor generate de sisteme aeriene și maritime fără pilot.
Obiective strategice pe plan internațional
1. Consolidarea posturii strategice a României
Potrivit programului, România vrea consolidarea rolului de pilon de securitate și stabilitate în Europa, la Marea Neagră și în vecinătate.
Obiectivul, anunță documentul, este de a rămâne un aliat credibil și un furnizor de securitate în NATO și UE, prin întărirea relațiilor strategice, în special cu Statele Unite.
2. Stat membru activ și responsabil în NATO și UE
Participare activă la procesele decizionale din NATO și contribuție la postura de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic
Implicare în misiuni și operații NATO și UE sau în alte formate agreate
Asigurarea sprijinului ca stat gazdă pentru forțele aliate
3. Dezvoltarea parteneriatelor strategice și a cooperării multilaterale
Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, inclusiv actualizarea Foii de parcurs 2020–2030 și extinderea prezenței americane în România, precum și utilizarea instrumentului FMF Loan
Cooperare aprofundată cu Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit și Turcia pentru proiecte de securitate în regiunea Mării Negre și acces la resurse din zonele economice exclusive
Participare continuă la Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), creat în 2024 de România, Turcia și Bulgaria
Sprijin pentru Republica Moldova, Ucraina și statele din Balcanii de Vest, inclusiv pe traseul european și euroatlantic
Susținerea Republicii Moldova prin întărirea capacităților de apărare și sprijin pentru stabilitate, securitate și parcurs european
Reforme și reorganizări
Analiza structurii de comandă și a structurii de luptă, urmată de un plan de optimizare
Evaluarea eficienței unor structuri din subordinea MApN și redistribuirea resurselor pe baza indicatorilor de performanță
Centralizarea unor funcții administrative la nivel de categorii de forțe, cu accent pe digitalizare
Crearea unui sistem centralizat de achiziții pentru servicii
Optimizarea procedurilor de achiziție de armament și reducerea termenelor decizionale
Actualizarea cadrului legislativ
Audit pentru identificarea cauzelor întârzierilor în achiziții și reducerea impactului acestora
Posibilitatea achiziționării de servicii de asistență juridică pentru contracte majore
Reorganizarea structurii de comandă și control în acord cu cerințele NATO de reacție rapidă
Reformarea sistemului de recrutare prin digitalizare și atragerea de personal specializat, în special tehnic și IT
Reorganizarea Direcției Generale pentru Armamente pentru accesarea mai eficientă a finanțărilor europene
Programe de finanțare, dezvoltare și proiecte majore
Dezvoltarea industriei naționale de apărare și valorificarea instrumentelor financiare internaționale
Implementarea prioritară a Planului Readiness 2030 prin utilizarea instrumentului SAFE
Accesarea programelor europene și NATO (PESCO, EDF, EDIRPA, EDIP, DIANA)
Dezvoltarea Centrului european de instruire F-16 la Baza 86 Fetești ca hub regional pentru instruire și interoperabilitate
Crearea unui hub regional de securitate maritimă la Marea Neagră
Dezvoltarea României ca hub regional de mentenanță și sprijin logistic
Extinderea coridoarelor de mobilitate militară și a infrastructurii cu dublă utilizare, inclusiv capabilități de contramobilitate
Modernizarea cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul apărării, inclusiv prin consorții și microproducție strategică
Accelerarea digitalizării Armatei României
(sursa: Mediafax)