Jurnalul.ro Ştiri Social Harta longevității. Comuna din România cu cei mai mulți locuitori de peste 85 de ani. „N-am dus lipsă de nimic"

Harta longevității. Comuna din România cu cei mai mulți locuitori de peste 85 de ani. „N-am dus lipsă de nimic"

Proiectul "Harta Longevităţii în România", derulat de Senatul Ştiinţific al Fundaţiei Dan Voiculescu pentru dezvoltarea României, cartografiază și analizează zonele din țară unde oamenii trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Proiectul a început prin studierea localităţilor în care sunt procente mari de oameni care au trecut de 85 de ani. Povestea comunei Pardoşi din judeţul Buzău a fost prezentată miercuri, la News Hour with CNN.

Aici mai locuiesc doar 315 oameni, de 10 ori mai pu'ini decât înainte de Revoluția din decembrie 1989. Raportat la populația totală, 10,16% au depășit 85 de ani, procent de 5 ori mai mai mult decât media națională de 1,92%. 

„Bunicul meu a trăit 96, tatăl meu 96, mama mea 80 de ani, 90 de ani.”, spune Nicolae Chiriac, localnic.

Citiți și Arta de a oferi flori: semnificația și mesajul ascuns al fiecărui buchet

„Depopularea a început masiv după alunecările de teren care au avut loc înainte de Revoluție. În 77 și 81. Comuna avea peste 3.000 de locuitori și era o zonă bine dezvoltată economic și agricol. Ca urmare a alunecărilor, mulți au fost strămutați în zone apropiate Râmnicului, comuna Valea Râmnicu, comuna Grebunu.”,  spune Iulian Preda, primarul din Pardoși, la Antena 3 CNN.

„N-am dus lipsă de nimic. Da...Cartofi de grădină, ceapă de grădină, tot, ardei, țuică de prune, bem câte un păhăruț dimineața, la prânz unu. Eu am băut toată viaţa mea, dar am băut cât a trebuit, nici mai mult, mai puțin.”, spune Valerică Asanache, localnic.

Oamenii lucrează în sat toată ziua.

„Mă scol dimineață dau la curcan, dau la pui, mătur, scutur, spăl vasele, treburile de casă…Mai prin grădină, mai sap, mai prășesc, mai mătur, mai greblez.”, povestește doamna Florica Darie.

„De dimineața și până seara am activitate în grădină: vie, roșii, ardei, curcănei, pui, rațe, porc. Dacă nu fac nimic, nu mă simt bine.”, spune un alt localnic.

Sunt obişnuiţi de mici cu munca. Dar niciodată nu au considerat-o a fi o corvoadă. 

„Copilăria mea a fost foarte frumoasă. Mă trimitea tăticu cu oile. Eram mică și mă duceam cu oile, cu cârlanul vara. Asta asta am făcut acasă, cât am fost acasă.”, a mai povestit doamna Florica.

„Ne duceam, jucam și noi mingea, eram copii, eram mulți atunci, ce să mai... și jucăm și noi mingea, aveam un teren acolo și ne reîntoarcem înapoi și plecăm, luam cârlanii, boii, ce avem, vacă.”, își amintește Niţă Manda, localnic

Citiți și Puterea gutuilor: Comorile nutritive care aduc gustul toamnei în deserturi savuroase

În schimbul muncii, copiii nu aşteptau nimic. Erau bucuroşi să o facă, mai ales că ştiau că le va asigura oricând o cină bună.

„Ne făcea ciorbă de păstai, ciorbă de pasăre. Avea tăticu 80 de oi şi mâncam brânză, tot mâncam numai din curte. Nu ne ducem să cumpărăm ca acum, cum se duce acum și cumpără de la magazin orice.”, spune Florica Darie.

Proiectul de cercetare "Harta longevității în România", desfășurat la nivel național de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, analizează factorii care influențează longevitatea seniorilor din localitatea Pardoşi, urmând să prezinte concluziile.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri