Introducerea pe piaţa naţională a pungilor din plastic subţire şi foarte subţire va fi interzisă începând cu data de 1 iulie 2018, potrivit unui proiect de lege aprobat, recent, de Guvernul României, la iniţiativa Ministerului Mediului.
În acelaşi timp, începând cu data de 1 ianuarie 2019, va fi interzisă de la comercializare pungile de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner.
Potrivit sursei citate, proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 referitoare la modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje transpune prevederile Directivei (UE) 2015/ 720, iar România, ca orice alt stat membru, avea termen de transpunere a acesteia până la data de 27 noiembrie 2016.
"Astfel, pentru conformarea cu prevederile acesteia, şi anume reducerea consumului de pungi de transport din plastic subţire, România va interzice, începând cu data de 1 iulie 2018, introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire (cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni) şi foarte subţire cu mâner (cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni). De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2019 se va interzice şi comercializarea pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner", notează Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă.
Ministerul de resort precizează că pungile de transport din plastic subţire şi foarte subţire fără mâner nu fac obiectul interzicerii comercializării sau introducerii pe piaţa naţională.
"Operatorii economici care comercializează pungi de transport din plastic, cu excepţia pungilor de transport din plastic foarte subţire, sunt obligaţi să comercializeze numai pungi de transport din plastic care respectă cerinţele esenţiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj, astfel încât acestea să corespundă unor reutilizări multiple", menţionează sursa citată.
Proiectul de act normativ stipulează că, începând cu data de 27 mai 2018, Ministerul Mediului va raporta situaţia cu privire la consumul anual de pungi de transport din plastic subţire atunci când furnizează către Comisia Europeană date privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
Totodată, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură preluarea, prin ordin al ministrului mediului, în termen de 120 de zile de la publicarea, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a actului de punere în aplicare adoptat de Comisia Europeană care stabileşte specificaţiile etichetelor sau ale marcajelor menite să asigure recunoaşterea la nivelul Uniunii a pungilor de transport din plastic biodegradabile şi compostabile.
România avea ca termen de conformare la Directiva europeană specifică data de 27 noiembrie 2016, iar Comisia Europeană (CE) a informat autorităţile române, în legătură cu depăşirea perioadei admise, în 23 ianuarie 2017.
Autorităţile de la Bucureşti au avut la dispoziţie două luni de la data primirii scrisorii de punere în întârziere, respectiv până la data de 24 martie 2017, să transmită un răspuns la Bruxelles.
Conţinutul de bio-material minim al pungilor de transport din materiale plastice de unică folosinţă trebuie să ajungă la 60% până la 1 ianuarie 2025, o primă etapă în acest calendar fiind 1 ianuarie 2018, când procentul trebuie să fie de 30%.
Un studiu iSense, publicat în primăvara acestui an, arăta faptul că aproape trei sferturi dintre români (74%) reutilizează pungile de cumpărături, iar circa două treimi (64%) susţin că participă 'într-un fel sau altul' la reciclarea deşeurilor. Dintre românii care participă într-un fel sau altul la reciclare, 97% fac acest lucru acasă, iar 60%, la muncă.
Totodată, printre materialele care sunt cel mai des reciclate se află: plasticul (91%), hârtia (85%), bateriile (82%), sticla (74%), becurile (64%), aluminiul (61%), uleiul (28%) şi resturile menajere pentru compost (28%), dar şi medicamentele (14%).AGERPRES