Invitații - reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, fermierilor - mediul asociativ și de afaceri -, cât și reprezentanții principalelor bănci din România interesate de finanțarea sectorului (BCR, CEC Bank, OTP Bank, EximBank, First Bank, Intesa Sanpaolo Bank, ING Bank, Garanti Bank, BERD și Alpha Bank) au arătat faptul că, pentru relansarea industriei producătoare de carne de porc, sunt necesare eforturi comune și o responsabilizare generală, inclusiv în ceea ce privește planul de investiții necesar țării noastre, care va însemna atât sprijin financiar european, guvernamental, cât și sprijin bancar, pe lângă investițiile asigurate de companii.
În context, ministrul Finanțelor, Dl. Adrian Câciu, a subliniat faptul că statul român va continua finanțarea sectorului suinelor prin programe consolidate, suplimentare celor din fonduri europene. A anunțat că actualele măsuri guvernamentale vor fi completate de noi inițiative de finanțare, adaptate mai bine nevoilor pieței interne. A transmis participanților să nu rateze momentul pe care România îl are în prezent din perspectiva posibilităților de finanțare, care trebuie concretizate în piață și în evoluția acesteia. Oficialul guvernamental a accentuat prioritizarea pieței interne prin toate măsurile avute în vedere, inclusiv prin adaptarea regulilor europene în folosul industriei românești. ”În prezent, lucrăm la un program de finanțare de peste 1 miliard euro vizând susținerea producătorilor români, în special partea de procesare hrană - de la procesarea cărnii de porc, la cea de pui dar și lactate, astfel încât producătorii români să poată beneficia de costuri de producție cât mai reduse”, a anunțat ministrul Finanțelor, în cadrul conferinței.
Dl. Justin Paraschiv, președintele Grupului Carmistin, poziționat în prezent între primii trei producători de carne din România, a adăugat, la rândul său: ”În ultimele două decenii, Grupul Carmistin a investit continuu în zootehnie, inclusiv în industria producătoare de carne de porc și tocmai de aceea cred că România are un potențial imens de a recupera și chiar de a deveni lider european în sectorul agribusiness”.
Președintele Asociaței Fermierilor din România, Dl. Daniel Botănoiu, a accentuat nevoia unei bune funcționări a trinomului piață-asociere-finanțare, precizând că ”Industria mizează în continuare pe sprijinul Guvernului, astfel încât România, producătorul numărul 1 de porumb boabe din UE, să direcționeze această recoltă în sectorul zootehnic național, iar producția națională de carne de porc să poată satisface necesarul de pe piața internă”. Președintele AFR a vorbit despre nevoia unor soluții rapide și concrete la problema incapacității producătorilor autohtoni de a se conforma cerințelor impuse de marii retaileri, ceea ce duce la importul masiv de carne de porc, arătând că supermarketurile nu dispun de unități de procesare la standardele și certificările internaționale de calitate și construcții. Dl. Botănoiu a amintit că, în urmă cu 1 deceniu, România producea peste 6 milioane de porci, în vreme ce astăzi fermele stau închise pentru că nu au soluții viabile de vânzare, iar abatoarele mici nu pot face față. A concluzionat că soluția o reprezintă dezvoltarea, pe plan național, a unor unități de abatorizare de mari capapacități.
Dr. Alexandru Nicolae Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a rezumat felul în care instituția pe care o conduce a gestionat pesta porcină africană în ultimii ani, arătând nivelul descendent al focarelor de la un an la altul, de la 9.000 în 2019, la 370 în prezent. Președintele ANSVSA a dat asigurări privind menținerea activității în sector, cu obiectivul de a urmări diminuarea totală a efectelor unei astfel de epidemii pentru economie.
Dl. George Scarlat, președintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie alimentară și Dezvoltare Rurală din Senat, a vorbit despre reglementările legislative în domeniu, respectiv despre Legea Porcului, aprobată deja în Senat, și despre importanța legiferării în România a unui astfel de proiect, care va însemna predictibilitate și reguli stricte.
Dl. Florin Ionuț Barbu, președintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industria Alimentară și Servicii Specifice, din Camera Deputaților, a întărit intervenția privind necesitatea Legii Porcului și a dat asigurări despre continuarea demersului legislativ în Camera Deputaților. ”Avem datoria să protejăm sectorul suin și agricultura românească și prin fiecare proiect legislativ suntem mai aproape de acest obiectiv. Interesul național trebuie să primeze”.
Dl. Antal Szabolcs Barabási, secretar de stat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a subliniat potențialul de dezvoltare al pieței de carne de porc, chiar dacă în prezent industria trece printr-o perioadă dificilă, și despre nevoia urgentă a României de a investi în abatoare profesionale, de capacitate mare. Dl. Barabási a trecut în revistă programele oferite de MADR pentru redresarea și susținerea fermierilor români, dând asigurări despre continuarea finanțării sectoarelor vegetal și zootehnic atât din fonduri europene, cât și din bugetul național. A precizat, totodată, că programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție va avea o alocare de peste 359 milioane euro în acest an.
Dl. Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor, s-a referit în intervenția avută, la felul în care România își poate recuceri piața internă, precizând că ”Avem nevoie de coerență și predictibilitate, de un plan de țară pentru sectorul agroalimentar, în care România poate deveni lider european. În acest moment, din păcate, procesatorii sunt nevoiți să lucreze cu importuri, fiindcă trebuie să livreze calitate. Iar România poate ajunge să ofere produse la standarde europene prin investiții inteligent direcționate. În rest, industria are oameni capabili, are soluții, implicare și experiență. Din această sinergie - finanțare cu sprijinul autorităților locale și centrale dar și al sistemului bancar - vom putea readuce industria producătoare de carne de porc la nivelul extraordinar de altădată. În 5 ani, putem și trebuie să ajungem la deficit zero pe balanța agroalimentară.