Situația a readus în discuție una dintre cele mai controversate teme din ultimul deceniu: intervențiile serviciilor sociale din statele nordice și dreptul copiilor de a crește alături de familia lor biologică.
Patriarhia Română și-a exprimat oficial îngrijorarea față de situația celor două minore, Sara și Tiana Samson, și s-a alăturat demersului Senatului României pentru repatrierea acestora și reunificarea familiei.
Patriarhia: „Familia rămâne mediul natural al dezvoltării copiilor”
Într-un comunicat transmis joi, Patriarhia Română a subliniat că responsabilitatea principală pentru creșterea și educarea copiilor revine părinților și că familia reprezintă cadrul firesc pentru dezvoltarea armonioasă a acestora.
„Suntem solidari cu familia Samson şi ne alăturăm demersului Senatului României către Statul Suedez pentru repatrierea în România a celor două fiice ale familiei Samson, astfel încât să fie create condiţiile necesare pentru restabilirea convieţuirii celor două surori alături de părinţii şi de fraţii lor mai mici”, transmite Patriarhia Română.
Senatul României cere intervenția autorităților suedeze
Luni, Senatul României a adoptat o declarație oficială prin care solicită autorităților suedeze să reanalizeze de urgență situația celor două minore și să permită reunificarea familiei.
Documentul a fost adoptat cu 94 de voturi pentru și solicită inclusiv implicarea unor experți români în evaluarea situației fetelor, precum și o anchetă independentă privind acuzațiile formulate împotriva autorităților sociale suedeze.
Senatorii români susțin că Sara și Tiana și-au exprimat în mod repetat dorința de a reveni alături de părinții lor și că, în ultimii doi ani, au existat mai multe tentative ale fetelor de a fugi din centrele sau familiile în care au fost plasate pentru a ajunge acasă.
Cum a început cazul familiei Samson
Potrivit informațiilor prezentate în Senatul României, Sara și Tiana, două dintre cei șase copii ai familiei Samson, au fost preluate de serviciile sociale suedeze pe 2 decembrie 2022.
Familia susține că intervenția a avut loc după ce una dintre fete ar fi reclamat la școală că este agresată de părinți, în contextul unui conflict legat de utilizarea telefonului mobil și a produselor cosmetice.
Ulterior, ancheta poliției suedeze ar fi concluzionat că nu există dovezi privind abuzuri fizice asupra copiilor.
Cu toate acestea, autoritățile sociale au menținut măsura separării celor două fete de familie, plasându-le în familii diferite și la sute de kilometri distanță una de cealaltă.
Familia și susținătorii acesteia afirmă că dosarul a fost ulterior reinterpretat de serviciile sociale și că aspecte legate de convingerile religioase ale părinților au fost invocate în justificarea menținerii măsurii de protecție.
Asemănări cu celebrul caz Bodnariu
Situația familiei Samson este comparată frecvent cu cea a familiei Bodnariu din Norvegia, un caz care a generat proteste internaționale și ample dezbateri privind limitele intervenției statului în viața de familie.
În noiembrie 2015, serviciul norvegian pentru protecția copilului, Barnevernet, a preluat cei cinci copii ai familiei Bodnariu, invocând suspiciuni privind metodele de disciplinare folosite de părinți și educația religioasă a copiilor.
Cazul a provocat manifestații în zeci de orașe din Europa, America de Nord și Australia și a atras atenția organizațiilor pentru drepturile omului. După luni de procese și negocieri, copiii au fost redați familiei în 2016.
La dezbaterea din Senat privind cazul Samson au fost prezenți inclusiv Marius și Ruth Bodnariu, care și-au exprimat sprijinul pentru familia aflată acum în centrul atenției.
Cazul Bodnariu a devenit, în timp, unul dintre cele mai cunoscute exemple de conflict între drepturile familiei și atribuțiile serviciilor sociale din statele nordice.
Tema a inspirat și filmul „Fjord”, realizat de regizorul român Cristian Mungiu. Pelicula explorează tensiunile dintre autoritatea statului și dreptul părinților de a-și crește copiii conform propriilor valori și convingeri.
Deși filmul nu reproduce fidel cazul Bodnariu și este o creație artistică de ficțiune, numeroși comentatori au remarcat asemănările cu situațiile reale care au generat controverse în Norvegia și alte state scandinave.
Un caz care depășește granițele unei singure familii
În declarația adoptată de Senat se arată că problema este una mult mai amplă și că numeroase familii românești din străinătate au semnalat dificultăți similare în relația cu serviciile de protecție a copilului.
Autoritățile române solicită acum Suediei să permită o reevaluare independentă a situației celor două fete și să țină cont de dorința exprimată de acestea de a reveni în familie.
Pentru familia Samson, miza este una simplă și profundă: reunirea părinților cu cele două fiice după aproape patru ani de separare. Pentru autoritățile române, cazul a devenit și un test diplomatic privind protecția cetățenilor români aflați în afara granițelor țării.