Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă
Deși un somn mai lung poate părea un beneficiu, schimbarea orei poate accentua simptomele tulburării afective sezoniere (SAD), o formă de depresie care devine mai frecventă în lunile de toamnă și iarnă. Reducerea luminii solare în această perioadă influențează negativ producția de serotonină, „hormonul fericirii”, ceea ce poate duce la sentimente de tristețe, apatie și oboseală.
Adaptarea la noul orar poate afecta, de asemenea, productivitatea profesională. Schimbarea orei poate provoca oboseală suplimentară și dificultăți în ajustarea la programul zilnic, ceea ce poate scădea capacitatea de concentrare și eficiența la locul de muncă.
Schimbarea crește riscul de infarct și pe cel suicidal
De asemenea, unele studii arată că efectele aceste tranziţii pot fi chiar fatale. La anumite persoane creşte riscul de infarct cu 5-10 la sută, timp de trei zile după schimbarea orei. De altfel, se majorează riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei. Asta în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilităţi psihoemoţionale, se mai arată în studiul realizat de Universitatea din Colorado.
Ora se schimbă în România începând din anul 1932, când s-a trecut la sistemul oră de iarnă/oră de vară. Cetățenii români au trecut pentru prima dată la ora de vară pe 22 mai 1932, când ora 00:00 devenea ora 01:00. Decizia era luată pentru a economisi energie electrică și, implicit, pentru a beneficia mai mult timp de lumina naturală.