Jurnalul.ro Special Interviuri Constantin Bălăceanu-Stolnici: “Prima noastră mare realizare a fost însăşi Unirea”

Constantin Bălăceanu-Stolnici: “Prima noastră mare realizare a fost însăşi Unirea”

de Gabriela Antoniu    |   

Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici face un portret al României şi românilor la 100 de ani de la Marea Unire, care sunt marile noastre realizări şi eşecuri în ultimul secol, dar şi ce mai avem de făcut de acum încolo . Reputatul istoric demontează mitul migraţiei care pune în pericol România şi crede că ţara noastră ar putea să ajute la reînvierea Europei creştine de odinioară. Nu în ultimul rând, medicul Constantin Bălăceanu Stolnici are un mesaj pentru tinerii români.

Jurnalul: Domnule academician, în cei 100 de ani scurşi de la Marea Unire care este cea mai mare realizare a României şi a românilor şi care ar fi cel mai mare eşec.

Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici: Cel mai mare eşec a fost ocupaţia rusească şi trecerea la comunism. O catastrofă politică. Ne-a dat înapoi, ne-a ruinat, ne-a influenţat cultura şi ne-a chinuit 40 de ani.

Putea fi evitată această catastrofă?

Nu. Nu a fost vina noastră, a fost o conjunctură politică şi o decizie a marilor puteri care hotăresc întotdeauna pentru micile puteri , fără să se gândească la interesele acestora. Situaţia de atunci a fost fixată pe o decizie luată de cele două mari supraputeri peste care nimeni nu putea trece. A fost o hotărâre impusă. Niciodată ţara noastră nu ar fi trecut la comunism. Niciodată ţara noastră nu ar fi făcut ororile care au fost făcute dacă nu se înţelegeau marile puteri ca zona aceasta, şi nu numai a noastră , ci toată zona est-europeană, să treacă sub autoritatea ruşilor.

Dar cea mai mare realizare a noastră din 1918 până în prezent, care ar fi?

Prima mare realizare a fost însăşi Unirea. A fost un eveniment care a pus capăt unei situaţii anormale, care a existat secole de –a rândul, în care românii erau împrăştiaţi în două sau trei state diferite. Ceea ce era un nonsens. Asta a fost una din primele mari realizări. A doua mare realizare a fost în 1989 când am scăpat de comunism şi când am revenit într-un context politic şi social care se normalizează încetul cu încetul şi care, evident, va scoate România din marasmul în care a fost aruncată de Stalin şi acoliţii săi.

Ce ar mai avea România de făcut în următorii 100 de ani pentru generaţiile viitoare?

Cred că ceea ce ar avea de făcut în primul rând este primenirea clasei politice. Să aibă oameni politici responsabili, care să se gândească în primul rând la ţară şi în al doilea rând la propria existenţă şi la propriul lor buzunar. Cred că acesta este imperativul de moment care sufocă, în fond, dezvoltarea României şi indignează o mare parte din populaţie.

Cum sunt românii în prezent faţă de acum o sută de ani? Sunt mai înţelepţi, mai deschişi...

S-a schimbat mentalitatea. Adică nu s-a produs o schimbare biologică a românilor, o mutaţie sau a apărut o nouă categorie. Nu. Contextul politic, social al întregii Europe s-a schimbat şi tineretul de astăzi are alte modele, alte repere, urmează alte paradigme care ar putea fi mai bune, nu pot să-mi dau seama pentru că la vârsta mea e mai greu, dar se înscriu într-o modificare generală de comportament. Nu numai tineretul de la noi e diferit faţă de cel de acum 100 de ani, ci şi tineretul din toate ţările lumii. Pentru că istoria lumii nu se modifică nu numai din punct de vedere politic, al graniţelor, ci şi din punct de vedere al mentalităţii, reperelor culturale şi al tehnologiei. Gândiţi-vă cum trăiau oamenii aceia fără telefoane mobile , fără calculatoare, fără internet. Şi eu am fost martor în ultimii 30 de ani la saltul la noile tehonologii care mi-au schimbat complet viaţa.

Cum ar trebui tinerii să folosească această schimbare de mentalitate, această eră a tehnologiei, a inovaţiilor pentru ţara lor? Mulţi dintre ei pleacă din ţară şi contribuie la progresul ţărilor în care se stabilesc.

E o imagine puţintel forţată. În momentul de faţă oamenii trăiesc într-o lume în care frontierele s-au cam dizolvat. Omul se duce unde se simte cel mai bine. Nu poţi să reproşezi oamenilor că se duc în Germania să urmeze studii superioare sau în America să trăiască mai bine. Acesta este un fenomen antropologic, de când e lumea şi pământul. Oamenii au migrat din zonele care erau defavorabile spre zonele favorabile. Uneori cu blândeţe , uneori cu violenţă, cum au fost năvălirile popoarelor migratoare în Evul Mediu sau cum este acum valul celor care trec din Mexic în America.

Este migraţia tinerilor, a românilor, în general, un pericol pentru viitorul României?

Cred că se exagerează. Din câte ştiu eu din din câte informaţii am, mulţi au plecat şi s-au reîntors. Din punctul de vedere al prestigiului cultural al României , nu e nici o problemă. Un român strălucit în ţara noastră, va fi strălucit şi afară, ceea ce tot aduce un plus de luminozitate în jurul conceptului de român.

Cum vedeţi rolul României, românilor în plan european, mondial, la 100 de ani de la Unire? Suntem aceleaşi popor care respectă zicala “Capul plecat sabia nu-l taie” sau suntem mai curajoşi, mai încrezători în forţele noastre?

Suntem cum am fost întotdeauna. Un popor liniştit, neagresiv, care se adaptează uşor situaţiiilor şi care, în contextual actual, îşi va juca rolul de ţară mică într-un ansamblu în care domină ţările foarte puternice , aşa cum a fost dintotdeauna. Nu ne putem lansa într-o aventură politică să devenim complet independenţi, să facem ce vrem, când vrem. În primul rând nu e posibil pentru că nu te lasă comunitatea internaţională. Dar mai e lucru cu care putem influenţa Europa. Ţara noastră este foarte religioasă, are o spiritualitate chiar foarte dinamică şi ar putea să contamineze Europa şi să ducă la o reînviere a Europei creştine de odinioară. Şi am discutat cu mulţi, oameni de ştiinţă, chiar cu prelaţi importanţi ortodocşi, catolici şi de alte confesiuni, nu e doar părerea mea.

Aveţi un gând , un mesaj, pentru români cu ocazia Centenarului Marii Uniri?

Un pericol destul de mare care este neglijat la ora actuală este traficul masiv de droguri. Aici este un efort pe care puterile lumii, într-un consens general , trebuie să-l depună şi să nu mai facă concesii faţă de traficanţii de droguri pentru interese materiale. Este un moment dificil în care tineretul este ameninţat, pentru că este cel mai fragil. În momentul actual, aproape 20% din studenţii din România consumă droguri, aproape 10% din elevii de liceu consumă droguri. Şi aceasta este o perspectivă destul de sumbră. Consumul de droguri duce nu numai la nimicirea componentelor bioologice ale omului, ci şi a celor spirituale şi culturale. Aici este un lucru care trebuie foarte mult luat în considerare. După aceea mai este ceva. Dependenţa aceasta extraordinară de noile tehnologii, care deformează personalitatea umană, o face dependentă de un obiect tehnic, de lucruri care nu sunt reale şi această plonjare tot timpul în imaginar, în lumea calculatoarelor, nu este un lucru care promite ceva pozitiv pentru evoluţia noastră. Tinerii să facă sport, să se plimbe, să se bucure de peisaje, să aibă o viaţă socială, să trăiască în viaţa reală, nu în cea fictivă.

Niciodată ţara noastră nu ar fi trecut la comunism. Niciodată ţara noastră nu ar fi făcut ororile care au fost făcute dacă nu se înţelegeau marile puteri ca zona aceasta, şi nu numai a noastră , ci toată zona est-europeană, să treacă sub autoritatea ruşilor

Nu ne putem lansa într-o aventură politică să devenim complet independenţi, să facem ce vrem, când vrem. În primul rând nu e posibil pentru că nu te lasă comunitatea internaţională.

Cred că ceea ce ar avea de făcut în primul rând este primenirea clasei politice. Să aibă oameni politici responsabili, care să se gândească în primul rând la ţară şi în al doilea rând la propria existenţă şi la propriul lor buzunar.

Suntem cum am fost întotdeauna. Un popor liniştit, neagresiv, care se adaptează uşor situaţiiilor şi care, în contextual actual, îşi va juca rolul de ţară mică într-un ansamblu în care domină ţările foarte puternice , aşa cum a fost dintotdeauna

Medic neurolog, profesor, ConstantinBălăceanu Stolnici este membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, Director de Onoare al Institutului de Antropologie "Fr. I. Rainer" şi Preşedintele de Onoare al Societăţii Academice de Antropologie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Subiecte în articol: Constantin Bălăceanu-Stolnici
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri