Diagnosticul de constipaţie se stabileşte doar când există mai puţin de două scaune pe săptămână, când consistenţa este prea tare şi omul stă mult la toaletă. Remedierea constipaţiei se face prin consumarea de legume şi fructe bogate în fibre nedigerabile. Interviu cu prof. dr. Alexandru Oproiu
Florin Condurăţeanu: Domnule profesor Oproiu, medicina concluzionează că cea mai bună soluţie pentru constipaţie este consumul zilnic de tărâţe de grâu. Cam aşa sunt hrănite găinile...
Prof. Alexandru Oporoiu: Da, cel mai bine este ca suferindul de constipaţie să mănânce conţinutul a 4 linguri cu tărâţe de grâu sau fulgi de grâu sau ovăz. Recomandarea gastroenterologiei este consumul a 20-30 de grame de fibre nedigerabile pe zi. Aceste fibre nedigerabile conţin celuloză, lignină, peptide, care creează un balast în intestinul gros, iar acesta îl elimină prin mişcări mai eficiente. Tărâţele de grâu pot fi amestecate cu iaurt, cu lapte. Ar trebui să precizăm şi ce înseamnă cu adevărat diagnosticul de constipaţie. Prea mulţi oameni se declară chiar ei constipaţi când n-au scaun o zi, două. Constipaţia este atunci când are mai puţin de 2 scaune pe săptămână, când consistenţa materiilor fecale este mare, sunt tari. Constipaţi sunt şi cei care stau mai mult cu 30% din timp la toaletă faţă de cei cu scaun normal.
F.C.: Se tot recomandă să mâncăm multe legume şi fructe. Care dintre acestea sunt mai bogate în fibre nedigerabile?
Prof. A. Oproiu: Bogate în fibre nedigerabile sunt: varza, dovleceii, prazul, spanacul. Celor constipaţi li se indică mai curând pâinea neagră, nu cea albă. Pâinea neagră are, în 100 de grame, 5 grame de fibre, în timp ce tot 5 grame de fibre să găsesc în 300 de grame de pâine albă. Tot 5 grame de fibre nedigerabile se află în 100 de grame de mazăre, în 100 de grame de varză sau conopidă, în 100 grame de fasole verde. Perele sunt bogate în fibre celulozice, cartofii mai puţin. Cei constipaţi sunt invitaţi să consume prune uscate, un soi de purgativ natural. Mierea atrage apa şi fluidifică materiile fecale. Apa rece declanşează un reflex în stomac care sporeşte contracţiile colonului. Este important să se respecte ora de mers la toaletă, căci la acea oră s-a format un reflex al defecaţiei.
F.C.: Cine este pasibil de vinovăţie în declanşarea constipaţiei?
Prof. A. Oproiu: Produc constipaţie dulciurile rafinate, dar şi brânza, pastele, ouăle, carnea, peştele. Unele medicamente lenevesc mişcările colonului, mai ales la cei care abuzează de medicamente din familia Diazepamului. Favorizează constipaţia medicamentele betablocante din tratarea hipertensiunii, dar şi medicamentele ce scad aciditatea în stomac. Conduc la constipaţie hemoroizii trombozaţi, rupturile de perineu, spasmele la sfincterul anal.
F.C.: Unii cu dificultăţi ale scaunului folosesc des purgative, cum ar fi ceaiul de cruşin.. Aţi dat din cap a dezaprobare. De ce nu sunteţi de acord?
Prof. A. Oproiu: Purgativele – uleiul de parafină, ceaiurile laxative, de cruşin –, utilizate zilnic perioade lungi, provoacă leziuni pe terminaţiile nervoase ale colonului. Apare constipaţia cronică, cu o colorare în brun a mucoasei. Aceste purgative dau reacţii secundare negative cu medicamentele folosite pentru alte boli. Repet, soluţia este acea cantitate zilnică de 20-30 de grame de fibre nedigerabile, consumul de legume şi fructe cu conţinut bogat de fibre celulozice. În situaţii extreme se apelează la laxative hiperosmotice, la supozitoare cu glicerină, la lactuloză.
Constipaţia conduce la complicaţii, la varice hemoroidale şi creşte presiunea sângelui, care stagnează, nu se mai întoarce în vase, astfel că vasele se dilată. Apare prolapsul rectal, mai precis partea terminală a rectului iese în exterior. Altă complicaţie este diverticuloza: în peretele colonului se formează pungi ce se umplu cu fecale şi se strangulează. Din constipaţie se ajunge şi la hernii inghinale, la hernie hiatală, chiar la cancer recto-colonic.