Mulţi oameni se vaită că îi chinuie constipaţia, că mersul la toaletă este o năpastă şi de multe ori nu se concretizează în scaun. Constipaţia este frecventă, în creştere, şi asta din cauza alimentaţiei necorespunzătoare, a sedentarismului, a nerespectării orelor de mers la toaletă.
Medicina, însă, pune diagnosticul de constipaţie doar dacă sunt mai puţin de două scaune pe săptămână, dacă consistenţa materiilor fecale este foarte tare, dacă se stă pe closet cu 30% mai mult timp decât în cazul celor cu tranzit intestinal normal. Explică această suferinţă şi ce trebuie făcut prof. doctor Alexandru Oproiu, întemeietor de şcoală în gastroenterologie.
Florin Condurăţeanu: - Sunt numeroşi atotcunoscători care dau sfaturi de genul utilizării purgativelor, a ceaiului de cruşin etc. Cum se acţionează împotriva constipaţiei?
Prof. Alexandru Oproiu: - Sunt sfaturi greşite. Purgativele, uleiul de parafină, ceaiurile de cruşin utilizate pe o perioadă lungă şi zilnic provoacă leziuni pe terminaţiile nervoase ale colonului, apare constipaţia ireversibilă, cu o colorare în brun a mucoasei colonului. Ceaiurile laxative, uleiul dau reacţii secundare asociindu-se nepotrivit cu medicamentele pentru alte boli. Soluţia împotriva constipaţiei este consumarea, în fiecare zi, a 20-30 de grame de fibre nedigerabile care conţin celuloză, lignină, peptide. Aceste fibre crează un balast în intestinul gros, acesta încearcă să le elimine prin mişcări mai eficiente ale colonului şi astfel se favorizează scaunul.
F.C: - Care sunt alimentele bogate în fibre celulozice nedigerabile?
Prof. A. Oproiu: - Cel mai bine este să atingi acest barem de 30 de grame de fibre consumând patru linguri cu tărâţe de grâu sau mâncând fulgi de grâu sau ovăz. Trebuie să se ştie că mai bogate în fibre nedigerabile sunt: varza, dovleceii, prazul, spanacul. Este mai indicată pâinea neagră decât franzela, 100 de grame de pâine neagră au 5 grame de fibre, aceleaşi 5 grame de fibre sunt conţinute în 300 de grame de pâine albă. Tot 5 grame de fibre se găsesc în 100 de grame de mazăre, în 100 de grame de varză sau conopidă, în 100 grame de fasole verde. Perele sunt bogate în fibre celulozice, cartofii au mai puţin fibre anticonstipaţie. Este bine ca oamenii constipaţi să mănânce prune uscate, care sunt un soi de purgativ, să consume miere care atrage apa şi fluidifică fecalele. Este utilă apa rece: ea declanşează un reflex în stomac care sporeşte contracţiile colonului. Trebuie respectată ora de mers la WC, pentru că la acea oră s-a format reflexul de defecaţie.
F.C: - Ce alimente provoacă suferinţa constipaţiei?
Prof. A.Oproiu: - Produc constipaţie dulciurile rafinate, brânza, pastele, ouăle, carnea, peştele. Unele medicamente lenevesc mişcările colonului, abuzul de medicamente din familia Diazepam este nerecomandabil. Favorizează constipaţia betablocantele din tratamentul hipertensiunii şi medicamentele care scad aciditatea în stomac. Conduc la constipaţie hemoroizii trombozaţi, rupturile de perineu, spasmele sfincter anale. În ultimă instanţă, se recurge la laxativele hiperosmotice, la lactuloză, la supozitoarele cu glicerină.
Constipaţia conduce la următoarele complicaţii: varicele hemoroidale, creşte presiunea sângelui, acesta stagnează şi nu se mai întoarce în vase, iar vasele ca atare se dilată. Din constipaţie apare prolapsul rectal, adică partea terminală a rectului iese în exterior. Altă complicaţie este diverticuloza: în peretele colonului se formează dilatări, nişte pungi care se umplu cu fecale şi se strangulează. Din constipaţie se ajunge şi la hernie inghinală, la hernie hiatală, chiar la cancer recto-colonic.