Autoritățile vor acum să schimbe situația și au pregătit un proiect de lege prin care reglementează foarte clar criteriile după care clădirile vor fi incluse în program și, ceea ce este extrem de important, prevede că toate cheltuielile legate de mutarea proprietarilor din locuințe vor fi suportate de primării. Mai mult, aceștia nu se vor mai putea opune evacuării din locuințe, în caz contrar ei putând fi obligați prin ordin judecătoresc. Expertizarea tehnică a clădirilor cu destinația de locuit sau a altor spaţii publice, precum săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică, se va face la solicitarea proprietarilor, dar un rol important în identificarea clădirilor susceptibile să intre în programul de reabilitare seismică va reveni primăriilor. Măsurile se regăsesc într-un proiect de lege publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, și ele se aplică doar pentru clădirile construite înainte de 1978. Sursa de finanțare a viitoarelor lucrări de consolidare a clădirilor va fi, în general, bugetul de stat, se precizează în proiectul de lege elaborat la inițiativa Ministerului Dezvoltării, care prevede și redefinirea claselor de risc seismic pentru clădiri.
Stabilirea riscului seismic pentru o anumită clădire se va face prin încadrarea acesteia în una dintre următoarele patru clase de risc:
a) Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării limită ultime;
b) Clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării limită ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puţin probabilă;
c) Clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării limită ultime, care poate pune în pericol siguranţa utilizatorilor;
d) Clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic aşteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării limită ultime, este similar celui așteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare.
În cazul încadrării clădirii în clasa de risc seismic RsI, realizarea proiectelor tehnice de intervenție va trebui făcută în termen de doi ani de la data primirii notificării încadrării în clasa de risc seismic a clădirii expertizate, urmând ca începerea efectivă a lucrărilor să se facă în termen de doi ani de la data finalizării proiectului tehnic.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, se interzice închirierea sau cedarea în comodat/folosință a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenţii realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a clădirii existente.
Criterii pentru includerea clădirilor în program
Clădirile multietajate cu destinația principală de locuință vor fi incluse în programul de reabilitare seismică dacă întrunesc cumulativ următoarele criterii: a) prezintă un regim de înălțime de minimum P+3 etaje și minimum 10 apartamente; b) valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,20 g. De asemenea, clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale vor fi incluse în program, în funcție de următoarele criterii: a) numărul de utilizatori din clădire, începând cu cele cu aglomerări de persoane; b) clasa de importanță a clădirii, fiind incluse doar clădirile încadrate în clasa I și II de importanță; c) valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1;
Administrațiile locale sunt puse la cheltuială
Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind mutarea persoanelor evacuate din locuinţele şi, după caz, plata chiriei pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţii se vor asigura din bugetele primăriilor. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale vor asigura spaţiile necesare depozitării, în condiţii de siguranţă şi cu asigurarea accesului proprietarilor, a bunurilor materiale care nu pot fi mutate în locuinţele de necesitate. Pe întreaga durată a derulării acţiunilor privind reducerea riscului seismic, proprietarii şi asociaţiile de proprietari, persoane fizice sau juridice, vor beneficia de consiliere şi asistenţă din partea compartimentelor de specialitate din cadrul primăriilor. Proiectul de lege mai precizează că înstrăinarea locuințelor aflate în clădirile reabilitate seismic este interzisă pe o perioadă de 25 de ani, ea putând fi vândută doar dacă se rambursează costul lucrărilor. Același lucru este valabil și pentru clădirile având o altă destinație decât cea de locuit, doar că în cazul lor termenul minim este de 10 ani.
Bulinele roșii, înlocuite cu panouri de avertizare
Celebrele buline roșii de pe clădirile cu risc seismic ridicat vor dispărea după ce proiectul de lege va fi votat și promulgat. Locul lor va fi luat de panouri de avertizare. Astfel, în vederea avertizării populaţiei din zonele expuse riscului la cutremure, proprietarii şi, după caz, administratorii spaţiilor publice ale clădirilor expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic RsI vor avea obligaţia de a realiza şi amplasa panouri de înştiinţare în dreptul tuturor intrărilor în spaţiile respective în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică. De asemenea, ei vor fi responsabili și de menținerea acestora până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenţii.
„În caz de refuz, intrarea în orice încăpere a clădirilor supuse activităților necesare de expertizare tehnică, cadastrare, proiectare/execuţie a lucrărilor de intervenții sau a altor asemenea lucrări se va face cu autorizarea instanţei judecătoreşti, prin ordonanţă preşedinţială, potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură civilă, dată cu citarea părţilor. Potrivit aceloraşi dispoziţii, dacă este necesar, instanţa judecătorească va putea dispune restrângerea folosinţei încăperilor din clădirile supuse lucrărilor respective sau evacuarea, pe timpul desfăşurării lucrărilor de intervenţii la clădirile în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spaţiul deţinut în clădirile supuse consolidării”.
Proiect de lege privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor
75% din populație și 45% din rețelele vitale, expuse
În baza cercetărilor realizate la nivel național, prin intermediul proiectului RO RISK, rezultă că aproximativ 75% din populație (din care 65% din populația urbană) și 45% din rețelele vitale sunt expuse riscului de cutremur. Mai mult, 60–75% din activele fixe ale României, care contribuie la realizarea a 70–80% din Produsul Intern Brut al țării, se află în zone seismice. Deși numărul populației este într-o continuă scădere, numărul clădirilor și al locuințelor aflate în risc seismic este într-o permanentă creștere. România este considerată ca fiind una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa, iar Bucureștiul este considerat unul dintre cele mai vulnerabile 10 orașe ale lumii. În cazul unui cutremur cu seismicitate mare produs pe timp de noapte, adică 95% din populație se află în clădirile rezidențiale, peste 2/3 din suprafața țării ar fi afectată. Seismul va genera pierderi de vieți omenești, materiale și financiare, după cum urmează: un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară, peste 850 km de infrastructură de transport distrusă, și pierderi materiale directe de peste 25 miliarde de euro, potrivit analizei realizate în cadrul proiectului RO RISK.
Am bătut pasul pe loc
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației derulează, începând din anul 2001, programe anuale de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic al clădirilor de locuit multietajate încadrate în clasa I de risc seismic. Programul se derulează foarte încet, în perioada 2009-2018 realizându-se intervenții doar la 12 clădiri (547 apartamente). În anul 2017 au fost incluse în acest program 88 de clădiri (din care 54 în Capitală), dar din fondurile alocate s-au cheltuit doar 2,33%. Situația arată la fel de prost și în anii următori. În 2018 s-au cheltuit 1,38% din fonduri, în 2019 programul a fost complet blocat pentru că nu a fost promovat programul de acțiuni, iar în 2020 au fost incluse în program 17 clădiri, dar fondurile nu s-au utilizat.
Termene clare pentru clădirile din rețelele de învățământ și sanitare
Autoritățile publice vor avea termen ca până pe data de 1 ianuarie 2024 să dispună expertizarea tehnică a clădirilor unde-și desfășoară activitatea unități de învățământ și sanitare în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic şi fundamentarea măsurilor de intervenţie. Operațiunea are termen de finalizare data de 1 iunie 2025, se arată în proiectul publicat pe site-ul Secretariatul General al Guvernului. În funcție de clasa de risc seismic în care vor fi încadrate clădirile, se vor prioritiza și lucrările de consolidare.