Piaţa pompelor funebre este pe val. O amplă analiză realizată de Frames relevă că moartea este o afacere excelentă, iar dovada o reprezintă profiturile-record pe care le-au obţinut, în 2018, firmele care se ocupă de înmormântări. Chiar dacă sună morbid, afacerile din acest sector sunt de viitor. Cu o rată a mortalităţii ridicată, ce ne situează pe primele locuri în topul european, şi cu un sistem de sănătate extrem de bolnav, România este o sursă sigură şi constantă de clienţi pentru firmele de pompe funebre.
Analiștii de la Frames au pătruns în tenebrele unei industrii cu care nimeni nu și-ar dori să aibă de-a face, iar concluzia a fost că pompele funebre reprezintă unul dintre business-urile „de perspectivă” din economie, având în vedere că niciodată nu va duce lipsă de clienţi. „Business-ul din sectorul pompelor funebre s-a maturizat semnificativ în ultimii ani. Am asistat la o consolidare a pieței, atât din punctul de vedere al numărului firmelor, cât mai ales în ceea ce privește ofertele. Profesionalizarea și eficientizarea serviciilor se pot vedea, cel mai bine, în creșterea semnificativă a cifrei de afaceri, care a avansat de la 423 milioane de lei în 2013 la 1,1 miliarde de lei în 2017”, afirmă analiștii de la Frames, estimând că pentru acest an se va ajunge la 1,3 miliarde de lei.
Cele mai multe firme de pompe funebre activează în Bucureşti-Ilfov, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Braşov, prezenţa acestora în zona marilor aglomerări urbane având o legătură direct cu cererea de astfel de servicii. „Dacă în mediul rural, înmormântările, pomenile şi toate celelalte servicii de această natură sunt organizate mai mult pe cont propriu, în mediul urban, firmele sunt cele care asigură, în principal, aceste servicii”, explică analiştii.
Pe de altă parte, evoluția semnificativă a cifrei de afaceri se explică și prin fiscalizarea unor servicii care, până nu demult, se practicau „la negru”. „Nivelul evaziunii fiscale din piața serviciilor de pompe funebre s-a redus semnificativ în ultimii ani, iar rezultatele financiare vin să confirme această perspectivă. Asta nu înseamnă că nu există încă multe servicii care se prestează la negru, fără facturi și chitanţe, însă fenomenul s-a redus semnificativ”, mai spun experții.
Servicii all-inclusive
Românii au o apetenţă tot mai ridicată faţă de serviciile „all-inclusive”, iar acest lucru se vede nu numai în domeniul turismului, ci şi în cel al înmormântărilor. Analiza datelor celor peste 800 de companii care activează în sectorul pompelor funebre arată că serviciile acestora s-au extins semnificativ în ultimii ani. „Ofertele companiilor acoperă, în prezent, tot spectrul de servicii necesare în astfel de situații. Îmbălsămarea, coşciugul, casa mortuară, locul de veci sunt principalele repere. Există adevărate lanțuri economice care exploatează eficient întregul proces operațial. Atunci când cineva moare la spital sau acasă, cu siguranță apare reprezentantul unei firme care își oferă serviciile. Există inclusiv sisteme de creditare, cu plata în rate fără dobândă etc.”, afirmă cei de la Frames.
Rata mortalităţii, în creştere
România are, în prezent, a doua cea mai ridicată rată a mortalității din Uniunea Europeană (1.530 de decese la 100.000 de locuitori), ţara nostră fiind depăşită la acest capitol doar de Bulgaria (1.660 de decese la 100.000 de locuitori). În acest context, afacerile din sectorul pompelor funebre au un potențial de creștere semnificativ, estimează specialiştii.
Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), în România, în anul 2017 au decedat 260.886 persoane, cu 3.339 persoane mai mult decât în anul 2016. Cele mai ridicate rate ale mortalităţii s-au înregistrat în judeţele Buzău (14,2‰), Olt (14,5‰), Giurgiu (15,7‰) şi Teleorman (17,0‰), iar cele mai mici rate ale mortalităţii generale s-au înregistrat în judeţele Vâlcea (9,5‰), Ilfov (9,6‰), Iaşi (9,7‰) şi Sibiu (9,8‰). În Bucureşti, rata generală a mortalităţii a fost de 10,5‰.
Din punct de vedere financiar, rezultatele analizei sunt cel puţin surprinzătoare: afacerile din acest sector vor atinge, în acest an, nivelul istoric de 1,3 miliarde de lei, în creştere cu peste 150% faţă de anul de referinţă 2013.