Contractul, decis înainte de finalul negocierilor?
Potrivit mai multor surse din industrie citate de Defence Industry Europe, ministrul Apărării, Radu Miruță, ar fi confirmat, într-o discuție cu jurnaliștii, că programul MLI va fi atribuit Rheinmetall, indiferent de rezultatul negocierilor.
Declarația vine în contextul în care furnizorii ar fi propus creșteri de preț de peste 30%, lucru criticat anterior chiar de oficialii români.
„Programul va merge către Rheinmetall”, ar fi afirmat ministrul, atunci când a fost întrebat dacă vor fi invitați și alți competitori în cazul în care negocierile nu duc la un acord.
Un alt punct sensibil este faptul că, în cadrul acestui program, doar compania Rheinmetall ar fi primit solicitarea oficială de informații, în timp ce alți potențiali competitori nu au fost invitați să participe.
Criticii susțin că această abordare reduce transparența procesului, limitează competiția reală și slăbește poziția de negociere a României
Mai mult, în loc să reducă prețul, Rheinmetall ar fi propus diminuarea numărului de vehicule, transferând practic presiunea financiară către statul român.
Miza uriașă: industrie, locuri de muncă și tehnologie
Programul MLI este unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare militară din ultimele decenii, vizând achiziția a aproximativ 298 de vehicule moderne, compatibile NATO.
Pe lângă componenta militară, proiectul are și o miză economică majoră:
- dezvoltarea producției locale
- transfer de tehnologie
- integrarea industriei românești în lanțurile europene de apărare
Însă apar semne de întrebare legate de beneficiile reale pentru România, în condițiile în care modelul Lynx al Rheinmetall este produs în principal în Ungaria.
SAFE, mecanism contestat
Programul este finanțat prin mecanismul SAFE, introdus pentru a accelera achizițiile militare. Totuși, specialiștii avertizează că modul în care este aplicat ar putea limita concurența și transparența.
Regulile prevăd că toți furnizorii eligibili trebuie invitați să participe, iar evaluarea trebuie să fie comparativă și transparentă
În practică însă, există temeri că aceste principii nu sunt respectate.
Riscuri legale și suspiciuni de favoritism
Situații similare au fost semnalate și în alte programe de achiziții militare, inclusiv în cazul armamentului individual, unde mai mulți producători internaționali ar fi fost ignorați în favoarea unui singur furnizor.
Această practică ar putea genera riscuri legale, contestații din partea companiilor excluse și probleme de credibilitate pentru statul român.
„Se schimbă regulile în timpul jocului”
Modificările recente ale cadrului SAFE ridică și mai multe semne de întrebare. Printre acestea:
- desemnarea timpurie a unui furnizor „preferat”
- ajustări ulterioare ale contractelor (prețuri mai mari, cantități mai mici)
- flexibilizarea obligațiilor de investiții locale
Criticii spun că aceste schimbări pot duce la rezultate stabilite dinainte, în locul unei competiții reale.
Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu, avertizează că miza este mult mai mare decât un simplu contract militar.
„Cetățenii români se așteaptă la locuri de muncă, investiții industriale și transfer de tehnologie. Competiția corectă este esențială pentru a maximiza interesul național”, a declarat acesta.
Programul MLI ar trebui să reprezinte un pas major pentru modernizarea armatei și dezvoltarea industriei de apărare din România. Însă, în lipsa unei competiții reale și a unei transparențe clare, există riscul ca beneficiile economice să fie limitate, iar deciziile să fie percepute ca fiind deja stabilite în culise.