Alternativa GPL

Gaz Petrolifer Lichefiat este un combustibil alternativ de care s-a folosit aproape fiecare dintre noi. Nu neapărat pentru maşinile personale, ci în taxiurile în care ne-am suit. Cei care am călătorit cu ITB-ul în „epoca de aur” a lui Ceauşescu am avut ocazia să-l testăm chiar acum vreo 30 de ani. Românii folosesc GPL pentru că este o alternativă iefti-nă la benzina al cărei preţ n-ar scădea nici dacă ţiţeiul ar fi gratis. Statele din Vestul UE folosesc Gaz Petrolifer Lichefi-at pentru că este o alternativă mai puţin poluantă decât benzina sau motorina. Să vedem, însă, cât de sigură este folosirea GPL prin adăugarea instalaţiei într-un service specializat, care sunt avantajele şi dezavantajele gazului.

Gaz Petrolifer Lichefiat este un compus chimic cu proprietăţi similare benzinei. Compoziţia este un amestec de butan şi propan în proporţie de 40% şi 60%. Rapoartele se pot schimba în funcţie de anotimp. Principala calitate a GPL este efectul mai puţin poluant obţinut prin arderea lui: conform statisticilor, elimină cu 75% mai puţin monoxid de carbon în atmosferă decât s-ar obţine prin arderea benzinei şi cu 40% mai puţini monoxizi de azot, celebrii NOx care au dă-râmat imaginea Volkswagen. Acesta este motivul pentru care este folosit cu preponderenţă în Occident. În Estul Europei, unde puterea de cumpărare este mai mică, inclusiv în România, motivul pentru care GPL este folosit este preţul litrului de gaz compa-rativ cu cel al benzinei. La ora actuală, preţul mediu al GPL este de circa 2,2 lei, în vreme ce bezina nu coboară de 4,7 lei. Dar raportul între cei doi combustibili în economia preţului nu este de 2 la 1, pentru că un automobil care funcţionează pe GPL consumă cu 20% mai mult combustil decât în varianta de fabrică.

Cum funcţionează
Pornirea unui automobil alimentat pe GPL se face pe benzină, pe sistemul original al maşinii, timp în care se face verificarea propulsiei, însă, mai nou, există şi instalaţii care sunt capabile să pornească direct pe GPL. Atunci când motorul atinge temperatura optimă - de obicei 400C - se trece pe gaz, mo-ment în care se va auzi un sunet emis de comutarea electrovalvei de pe butelie. Şoferul poate alege, ori-când în timpul mersului, dacă vrea să meargă pe gaz sau pe benzină, prin acţionarea unui buton. Sistemul comută automat pe benzină în momentul în care rămâne fără GPL după emiterea unui semnal sonor. Folosirea unui instalaţii GPL necesită o revizie separată a instalaţiei la fiecare an de folosinţă sau după 15.000 de km parcurşi. Şofe-rului îi este reamintită perioada de revizie prin semnale sonore emise de instalaţie. Ca o măsură de siguranţă, după montarea instalaţiei GPL, proprietarul trebuie să obţină şi avizul RAR, care face o verificare a instalaţiei şi înscrie acest lucru în cartea de identitate a autoturismului. Există producători auto care oferă din fabricaţie instalaţii GPL pe lângă propulsia clasică. Recent au apărut şi instalaţii GPL pentru motoarele diesel, care pot creşte puterea propul-sorului.

Ce avantaje există
Principalul avantaj este cel al economiei. Dacă luăm în calcul preţul mediu al unei instalaţii de calitate medie pentru GPL, inclusiv montajul, care este de 3.000 de lei, şi un consum mediu pe benzină de 8 litri de benzină la 100 de km, vom observa că avem o economie medie de circa 16,5 lei la 100 de km parcurşi. Adică instalaţia se va amortiza după circa 18.000 de km. Un al doilea avantaj constă în faptul că GPL poluează mai puţin decât benzina sau motorina, chiar dacă asta nu contează prea mult într-o ţară ca România, unde parcul auto este îmbătrânit, iar străzile sunt pline de maşini înmatriculate în Autoritatea americană pentru siguranţa traficului, NHTSA, aseamănă compu-terul maşinii autonome cu şoferul acesteia. Într-o scrisoare trimisă companiei Google care a cerut informaţii suplimentare esenţiale pentru dezvoltarea maşinilor auto-nome, autoritatea americană dă statut de conducător auto softului care conduce automo-bilul modificat de gigantul IT. Regulile de omologare spun că maşina trebuie să aibă volan şi pedale, dar Google vrea ca automobilele autonome să nu mai dispună de asemenea „accesorii” care permit şi pilotarea umană. Chiar dacă scrisoarea NHTSA reprezintă o cotitură importantă în dezvol-tarea autonomiei, există câteva piedici în dezvoltarea unor astfel de maşini. De exemplu, software-ul care este considerat şofer pentru maşinile auto-nome trebuie să demonstreze că are capabilităţile unui conducător auto uman, fără însă a defini care sunt regulile după care se face evaluarea. Bulgaria. Un al treilea avantaj este cel al unui rezervor supli-mentar, peste cel pe benzină, care creşte autonomia cu cel puţin 400 de km. În fine, un avantaj de viitor ar putea fi acela al unor taxe mai mici care s-ar putea plăti pentru maşinile echipate cu GPL şi care în multe state euro-pene deja funcţionează.

Care sunt dezavantajele
În privinţa dezavantajelor, există două tipuri de neajunsuri. Unele reale, altele care se trag mai repede din legende urbane decât din fapte dovedite. Un dezavantaj cert este cel al inves-tiţiei într-o insta-laţie suplimentară. Dincolo de costul ei – care poate merge de la circa 2.000 de lei la 10.000 de lei, în funcţie de tipul de instalaţie şi puterea motorului –, montarea unei instalaţii de GPL presupune câteva modificări care se aduc motorului, cum ar fi găurirea galeriilor de admisie pentru a se putea introduce gazul. De asemenea, motorul suportă câteva modificări în configuraţie, pe schema lui apărând mai multe fire, conducte, mici instalaţii sau unităţi suplimen-tare. Acumula-torul maşinii va trebui să suporte şi el o putere suplimentară, nu foarte mare, care de cele mai multe ori este acoperită de marja de putere a bateriei existente. Apoi, montarea rezervorului supli-mentar presupune un spaţiu în minus în maşină. Primele rezervoare erau sub formă cilin-drică şi se montau în portbagaj limitând volumul acestuia. Avantajul buteliei cilindrice este cantitatea mare de GPL pe care o poate înmagazina, de circa 80 de litri. Au apărut apoi buteliile toroidale care se montează în locul roţii de rezervă, acolo unde aceasta există, şi care are capacităţi de înmagazinare de 40 până la 60 de litri, în funcţie de dimen-siunile spaţiului liber. Butelia toroidală nu ocupă spaţiu supli-mentar în portbagaj, dar impune înlocuirea roţii de rezervă cu kit pentru pană. S-ar putea să nu sune prea bine acest lucru, dar, la ora actuală, majoritatea produ-cătorilor auto livrează maşinile doar cu kit de pană, cel mult cu roată de rezervă de urgenţă, cea subţire. Un alt dezavantaj este faptul că puterea motorului scade cu circa 10%, dar nu este un lucru deranjant având în vedere că nu prea se simte acest lucru, iar dacă proprietarul ţine să aibă o putere ca cea dinainte, poate face reglaj în service-ul unde a montat insta-laţia să aibă o forţă mai mare, cu preţul unui consum de gaz mai ridicat. Un alt dezavantaj este faptul că maşinile alimentate cu GPL nu pot fi parcate în spaţii închise – cum ar fi garaje subte-rane, feriboturi etc.

364,6 km/h, viteza atinsă în mai 2009 de un Audi A4, cu motor V6 de 3.0 litri şi 700 de cai-putere modificat pe GPL de Juergen Hohenester.

80 de milioane de kilometri au
parcurs autobuzele pe GPL în SUA. Recent, Asociaţia Şcolilor din SUA a decis să cumpere 7.000 de autobuze dotate cu instalaţii pe GPL.

Instalaţia de GPL e făcută să reziste la şocuri sau incendii mai bine ca rezervorul de benzină

PLUSURI
- Preţ mai mic decât la benzină.
- Poluare mai redusă.
- Autonomie mai mare.

MINUSURI
- Cost de montare şi întreţinere. pentru instalaţie
- Pierdere de putere de circa 10%.
- Spaţiu suplimentar pentru rezervor.

Cât de sigură e instalaţia de GPL