Noua taxă auto va trece pe la RAR şi primărie. Cum s-ar putea calcula noua taxă de mediu

La nici un an de la eliminarea timbrului de mediu, românii se vor confrunta cu un nou soi de taxă suplimentară pe autovehicule. Fie că-i va spune taxă de înmatriculare, rovignetă de mediu sau în alt mod, mijloacele de transport vor fi iar taxate. Partea bună este că vom avea un mediu mai curat, partea mai puţin bună este că vom scoate de buzunare mult mai mulţi bani decât în prezent dacă vrem să avem o maşină în proprietate. Doar că, de această dată, vom plăti toţi această nouă taxă, nu doar cei care vor să-şi cumpere o maşină.

Anunţurile privind iminenţa unei noi taxe auto sunt tot mai dese. Guvernanţii pare că nu şi-au dat seama că eliminarea oricăror taxe pentru înmatricularea autovehiculelor second hand va echivala cu o inundare a pieţei auto din România cu rable. Deşi era un fenomen previzionat aproape de orice român, invazia de rable i-a luat prin surprindere pe cei care conduc ţara. Acum caută un pretext pentru introducerea uneia sau mai multor forme de taxare. Deşi nu există suficiente amănunte cu privire la modul în care vor fi taxate maşinile, o direcţie pare că s-a conturat. “Consider că nu trebuie să punem o taxă la taxă de primă înmatriculare, adică este ca şi cum gândim înainte, în viitor, punem căruţa înaintea boilor, în sensul că noi trebuie să ştim, în momentul în care gândeşti o astfel de taxă, să te gândeşti cât circulă ea (maşina - n.r.), deci care este rulajul ei într-o anumită perioadă, astfel încât să poţi să-i faci determinarea de astfel de emisii. Şi atunci o să ţinem cont de trei criterii: de capacitatea cilindrică, cea la care astăzi de fapt este impozitată orice maşină, şi este un impozit la taxe şi impozite locale, norma de poluare – al doilea criteriu, şi al treilea, emisiile pe care le dă fiecare autovehicul”, a declarat vicepremierul Graţiela Gavrilescu. Ministrul Mediului a adăugat: “Anul acesta, în România, comparativ cu 2016, aceeaşi perioadă, au intrat maşini cu norme de poluare între Euro 2 şi Euro 4, aproximativ 350.000 de unităţi, comparativ cu 146.000 de maşini în 2016. La Ministerul Mediului, împreună cu Administraţia Fondului de Mediu, ANAF, RAR, cu producătorii de autovehicule din România, cu toate asociaţiile care sunt implicate în acest proces şi, nu în ultimul rând, şi cu societatea civilă, s-a constituit un grup de lucru în vederea calculului şi gândirii corecte, nu aşa cum s-a întâmplat în perioada precedentă, încât să găsim o metodă prin care maşinile care poluează, care au o normă de poluare mică şi care au emisii de bioxid de carbon mari, să plătească o taxă de poluare”, a spus Graţiela Gavrilescu.

O nouă vizită la RAR

Din declaraţiile guvernanţilor reiese că, pe lângă impozitul pe autovehicul, toţi proprietarii de maşini vor plăti încă o taxă de poluare. Aceasta ar urma să se aplice maşinilor care poluează cel mai mult. Norma de dioxid de carbon este trecută în cartea de identitate a maşini şi a fost obligatorie pentru cei care au vrut să-şi înmatriculeze automobilul în ultimii ani. Pentru cei care nu au trecută această cifră, va fi nevoie de o vizită la RAR, unde maşina va fi testată şi se va imprima pe documente cât de mult dioxid de carbon emite. Doar că, odată cu acest test birocratic, RAR va testa şi dacă maşina se mai află în parametrii tehnici şi va putea să suspende dreptul de circulaţie până la remedierea defecţiunilor. O problemă interesantă va apărea în cazul deţinătorilor de autovehicule echipate cu motoarele de pe lista scandalului Dieselgate, pentru că este demonstrat că acea cantitate de dioxid de carbon emisă în atmosferă nu este cea în care e încadrată maşina. Dacă RAR va certifica norma stabilită cu folosirea sistemului de falsificare şi o va trece într-un act oficial, atunci o autoritate a statului se va face părtaşă la o fraudă. Iar dacă sistemul mincinos este dezactivat, automobilul va emite şi mai multe noxe, iar maşina nu mai poate fi încadrată la standardul Euro din acte.

Marii păcăliţi

Taxarea îi va lovi foarte puternic pe care care şi-au adus sau au cumpărat până acum, în 2017, aproape 400.000 de autovehicule second hand. Nimeni nu a mai ţinut cont de cât de mult poluează maşina chilipir pe care a achiziţionat-o, dar acum s-ar putea trezi în situaţia de a fi aproape inutilizabilă din cauza taxelor pe care le va purta. Pentru că orice calcul corect ar trebui să descurajeze şi să elimine din circulaţie în primul rând rablele care au invadat România. Acestea sunt de două ori periculoase: o dată prin cantitatea mare de noxe pe care o emit şi, a doua oară, prin pericolul pe care îl reprezintă pentru siguranţa circulaţiei din punct de vedere tehnic. Estimarea Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) arată că în anul 2017 se vor înmatricula 103.000 maşini noi şi 506.000 rulate, ceea ce înseamnă că parcul auto va trece de şase milioane de vehicule. Parcul auto naţional a ajuns să aibă o vârstă medie de 13,5 ani, cu patru ani peste media UE. Practic, efectul programului Rabla, desfăşurat cu mari costuri între 2005 şi 2016, va fi anulat prin cele 11 luni de inexistenţă a taxei, pentru că tichetele au permis casarea a 550.000 de automobile vechi. Conform calculelor ACAROM, existenţa unei taxe de mediu ar fi permis încasarea, doar în primele opt luni din 2017, a circa 415 milioane de euro din înmatricularea a circa 400.000 de automobile second hand. Doina Pană, vicepreşedinte PSD şi actual ministru al Apelor şi Pădurilor, răspundea, în decembrie 2016, celor care criticau eliminarea în scop electoral a celor 102 taxe, că impactul bugetar va fi “infim”, de doar 0,07% din PIB. Se pare că şi de această dată calculele n-au fost nici pe departe exacte.

Două probleme

Chiar şi după găsirea formulei tehnice după care se va calcula noua taxă, guvernanţii vor mai avea cel puţin două probleme de rezolvat dacă urmăresc, aşa cum declară, sănătatea publică, şi nu doar o metodă de a acoperi gaura de peste şase miliarde de lei făcută de restituirea taxei de primă înmatriculare. Una dintre probleme va fi, din nou, cea a maşinilor înmatriculate în Bulgaria. O taxă mult prea mare riscă să transfere o mare parte din parcul auto naţional pe numele unor titulari bulgari. O stopare a acestui fenomen contravine principiilor UE şi ar fi sortită eşecului. O a doua problemă apare în cazul celor care au plătit deja o taxă de mediu, sub orice formă ar fi fost încasată ea, şi, din diferite motive, nu au procedat la recuperarea ei, iar acum nici nu au cum să o mai facă.

Dieselul cel rău

Este de aşteptat ca în virtutea trendului european de descurajare a motorizărilor diesel, aceste automobile să fie taxate mai drastic decât cele pe benzină. Chiar dacă în raport cu normativele euro, motoarele diesel sunt mai nepoluante, în termeni reali o maşină diesel emite, pe întreaga ei durată de viaţă, cu 3,65 tone mai mult dioxid de carbon decât o maşină echivalentă cu motor pe benzină. Cifrele prezentate de organizaţia Transport & Environment şi citate de 0-100.ro arată că amprenta de dioxid de carbon pentru un automobil cu motor diesel este de 42,65 tone în timplul ciclului său de viață, în vreme ce pentru un motor pe benzină este de 39 de tone. Aceste calcule sunt făcute ţinând cont de procesul de producţie al motoarelor diesel, mai complexe decât al celor pe benzină, de rafinarea motorinei, mai poluantă decât benzina, dar şi de faptul că o maşină diesel este folosită mai mulţi kilometri pentru că are un consum mai mic decât al uneia pe benzină. În raportul Transport & Environment se mai arată că 68.000 de oameni mor în fiecare an ca urmare a emisiilor de oxizi de azot produse de motoarele diesel.

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a precizat că noua taxă nu va fi una de primă înmatriculare, ci una în funcţie de noxe, capacitate cilindrică şi norma de poluare

În 11 de luni de eliminare a timbrului de mediu s-a anulat efectul programului Rabla, desfăşurat timp de 11 ani

Avantaje