Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Automobilul electric este trendul industriei. Dacă până mai ieri era un clu de marketing, pentru că dădea bine să pozezi în eco, deşi scoteai profitul polu¬ând cu motoare puternice, acum situaţia s-a modificat.
Poluarea a devenit chiar o problemă în aglomerările urbane. În plus, energia electrică e ieftină şi-o găsim pretutindeni, pe când petrolul naşte şi alimentează războaie. Şi totuşi, cât de aproape este consumatorul român de maşina electrică? Statistic şi comparativ, în România există 27 de staţii de încărcare pentru maşinile elec¬trice. Japonia are peste 40.000, mai multe decât clasicele benzinării. În 1839, un Robert Anderson construia la Aber¬deen primul automobil electric, iar în 1894, în Bucureşti, exista o linie de tramvai electric care circula între Obor şi Cotroceni. În aceiaşi ani, Karl Benz abia construia în serie primul automobil cu ardere internă. Totuşi, dependenţa de fire a făcut ca automobilul electric să rămână doar la faza transportului în comun multă vreme. Prima încercare de a scoate un automobil electric de serie a avut loc în 1996, când General Electric a lansat EV1. Maşina a dispărut repede din lipsă de cerere. Startul lansat a fost luat abia în 2008, când au apărut pe piaţă Tesla Roadster sau Lightning GT, un supercar de 700 de cai-putere şi autonomie de 400 de km, cifre care n-au fost doborâte nici în momentul de faţă. În 2015, aproape orice marcă auto care se respectă are în portofoliu cel puţin un model electric.
Cum funcţionează întregul sistem
Automobilul electric este dependent de sistemul de baterii, mare şi greu. Acesta furnizează energie la tensiuni de 400 de volţi şi curenţi de zeci de amperi. Odată obţinută energie, transformarea ei este destul de simplă şi clasică. Se alimentează unul sau mai multe motoare electrice care sunt cuplate fie direct la roţi, fie prin intermediul unei transmisii obişnuite. Esenţial la maşinile electrice este recupe¬rarea energiei. Dacă la tramvaie, locomotive sau troleibuze energia din frânare este transformată în căldură şi înlăturată prin reostate montate pe plafon, la automobile aceasta trebuie să se întoarcă într-un procent cât mai mare în baterie. De acest proces depinde şi autonomia maşinii.
din această energie se alimenApoi, tot tează şi numitele auxiliare, deloc neglijabile: clima, servodirecţia, servofrâna, sistemul multimedia, luminile de orice fel etc. De aceea, managementul energiei este crucial la un automobil electric. Care sunt avantajele? Cost scăzut de exploa¬tare – alimentare mult mai ieftină, mai puţine piese în mişcare, taxe mai mici, poluare mai redusă. Care sunt dezavantajele? Cost iniţial mare, lipsa infrastructurii de exploatare şi service. ¬
Cât de departe suntem
În primăvara lui 2015, în România erau înmatriculate fix 52 de maşini electrice. Asta în vreme ce topul euro¬pean arată cam aşa: Norvegia - 19.772, Franţa - 16.222, Olanda - 15.261.
Ce-i desparte pe români de partenerii euro¬peni? În primul rând, puterea de cumpărare. Automobilul electric este scump. Cea mai ieftină maşină sare de pragul de 30 de mii de euro. Apoi, lipsa unor locuri de reîncăr¬care a maşinilor. În România există doar 27 de puncte publice de încărcare, conform siteului masina-electrica.ro, din care 16 în Bucureşti şi Ilfov. În aceste condiţii, este riscantă o călătorie în afara oraşului ţinând cont că o auto¬nomie de 200 de km pentru o maşină electrică e doar teorie. În lipsa unei infrastructuri care să susţină dezvoltarea unei astfel de flote, automo¬bilul electric rămâne un miraj pentru România.
Citește pe Antena3.ro
