x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pasiune. Meşteritul la Dacia 1300

0
Autor: Dan Radu 20 Mai 2016 - 19:30
Pasiune. Meşteritul la Dacia 1300


Timpul liber, pentru Gheorghe Gligor, un fost profesor de georgrafie din Buhuşi, înseamnă meşteritul la maşină. Achiziţionată în 1974, de la I.D.M.S. Bacău, Dacia 1300, fabricată în 1973, a rulat pe drumurile din România, Ucraina, Polonia, Germania şi Cehoslovacia. Gheorghe Gligor se laudă, însă, că nu a fost nevoie niciodată de o restaurare majoră.

 

În 1974, când profesorul de georgrafie Gheorghe Gligor îşi cumpăra Dacia 1300, mai erau doar trei automobile similare în tot Buhuşiul. Profesorul spune că a meşteri la maşină este o pasiune pe care a avut-o întotdeauna, motiv pentru care, după mai bine de 40 de ani, peste 90% dintre piesele automobilului sunt originale. "A fost prima maşină şi ultima pe care am cumpărat-o. Dintr-un salariu de profesor nu îmi puteam permite mai multe. Am ţinut-o tot timpul în garaj, iar prin oraş nu prea am circulat. În Buhuşi, drumul până la şcoală îl făceam numai pe jos, nu eram un maniac să merg doar cu maşina. În felul acesta am protejat-o", spune Gheorghe Gligor. Dacia a a folosit-o, însă, pentru excursii, profesorul lăudându-se că a văzut la bordul maşinii toate ţările socialiste. "Din păcate este o problemă, pentru că bordul acestor maşini era făcut să ţină socoteala până la 100.000 de kilometri. N-am putut niciodată să ţin socoteala kilometrilor parcurşi, dar sunt destul de mulţi", spune profesorul. Mai nou, Daciile din această generaţie s-au transformat în piese vânate de colecţionari, un lucru pe care Gheorghe Gligor îl simte pe şosele. "Odată, vedeam de la Bacău şi o maşină a mers în urma mea. Când am ajuns în poarta garajului şoferul s-a dat jos după mine: domnule, îmi spune, vă urmăresc din Bacău, îmi place maşina de mor. Nu o vindeţi?", povesteşte profesorul. Gheorghe Gligor spune că nu se desparte însă de maşină. O îngrijeşte în continuare zi de zi. "Dacă plouă o bag în garaj imediat şi o şterg. Nu aştept să se usuce apa pe ea".

 

Idee: Gheorghe Gligor spune că nu a avut niciodată vreun accident. Şi în prezent, la inspecţiile bianuale, automobilul trece testele cu brio

 

Explicaţie foto: Gheorghe Gligor, născut în 1938 şi automobilul său, fabricat în 1973


 

Serviciul de email marketing furnizat de