Dezvoltatorii imobiliari îşi îndreaptă atenţia asupra comunelor limitrofe Bucureştiului, din cauza preţurilor astronomice cerute de speculatori în interiorul oraşului.
Dezvoltatorii imobiliari îşi îndreaptă atenţia asupra comunelor limitrofe Bucureştiului, din cauza preţurilor astronomice cerute de speculatori în interiorul oraşului.
Metrul pătrat de teren variază în Bucureşti între 300 de
euro, în cartierele periferice, şi 5.000 de euro, în zona rezidenţială Primăverii,
fostul cartier al nomenclaturii comuniste.
Frenezia imobiliară este în plină desfăşurare în România, terenuri de dimensiuni reduse fiind vîndute la preţuri astronomice, în timp ce speculaţiile funciare şi interesele politice merg de multe ori mînă în mînă, scrie AFP. “În zona metropolitană sînt multe terenuri disponibile şi, cu toate că preţurile au crescut, acestea sînt încă accesibile. Bucureştenii sînt încă reticenţi să se deplaseze în afara Capitalei pe fondul deficienţelor de infrastructură, însă pentru dezvoltatori, singura alegere este ieşirea din Bucureşti dacă intenţionează să construiască proiecte rezidenţiale mari”, a declarat Ruxandra Cleciu, preşedinta Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI). Ea a dat exemplul localităţii Moara Vlăsiei, unde preţul terenului a urcat în cîteva luni de la 3 la 100 de euro pe metru pătrat.
INTERESE POLITICE.
Afacerile imobiliare şi cele politice sînt din ce în ce mai legate, spune
presa internaţională, citînd analişti români. “Grupurile de interese imobiliare
fac jocurile în campania pentru alegerile municipale”, a căror primă rundă a
avut loc duminică. “Riscul există ca primarii aleşi în acest scrutin să fie
marionetele acestor grupuri”, a declarat sociologul Cristian Pârvulescu. Ce s-a
întîmplat în comuna Ştefăneşti – amplasată la 30 km de Bucureşti – pare
exemplul perfect care să ilustreze această tendinţă. Candidaţii de la primărie
nu au ezitat să cumpere voturi pentru a-şi asigura victoria. Miza este mare, un
teren de 300 de hectare, evaluat la 300 milioane de euro, situat în apropierea
viitoarei autostrăzi şi a două ansambluri rezidenţiale, dezvoltate de compania
spaniolă Fadesa şi de cea turcă Opus Project, scrie AFP.