Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul 2026 nu se arată promițător în domeniul construcțiilor, unde se estimează deja scăderi masive la volumul de lucrări, din cauza scumpirii materialelor, al transporturilor și al forței de muncă. Predicțiile erau sumbre încă de anul trecut, când a crescut Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), dar problemele au continuat, prin creșterea constantă a prețurilor, a inflației și a costurilor cu forța de muncă, la care se adaugă scăderea puterii de cumpărare și diminuarea volumului de credite bancare acordate populației, pentru achiziția de locuințe. Toate aceste probleme au creat un efect de domino și un cerc vicios, afectând mai ales sectorul vânzărilor imobiliare. Cele mai grave probleme le vor avea dezvoltatorii imobiliari care au mizat pe un anumit flux raportat la capacitatea de a vinde construcțiile noi, pentru a continua proiectele. Peste toate acestea vine și o problemă creată de stat, în raport cu firmele de construcții, pentru că sunt proiecte blocate și plăți restante pe perioade lungi, care afectează cash-flow-ul companiilor, iar de aici derivă o nouă problemă: cea a pierderii forței de muncă din sectorul construcțiilor - situație care va afecta piața nu doar pe termen scurt, ci și mediu și lung, așa cum s-a mai întâmplat în perioade de criză economică. Muncitorii migrează, iar firmele rămân fără oameni pentru a face viitoarele lucrări de construcții și de infrastructură.
O analiză recentă a situației din sectorul construcțiilor arată că 2026 va fi un an cu scăderi semnificative. Raportul „Piaţa de Construcţii & Instalaţii în România, 2026” (realizat de MKOR, la comanda Uniprest Instal, pe baza unui eşantion de o sută de companii din construcţii şi execuţie instalaţii) arată că aproximativ două treimi dintre companiile care activează în acest sector, în România, estimează o scădere a volumului de lucrări, pentru anul în curs, iar jumătate dintre companii pierd resurse, din cauza modificărilor tehnice și a erorilor apărute în timpul execuţiei lucrărilor.
62% dintre profesioniştii care activează în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor din România anticipează o scădere a volumului de lucrări în 2026, faţă de situaţia din anul anterior, când 48% dintre aceştia se declarau pesimişti, conform aceluiași studiu.
52% dintre companii își pierd resurse din cauza modificărilor tehnice apărute în timpul execuţiei lucrărilor şi 47% au aceeași problemă din cauza erorilor de proiectare. La această situație se adaugă blocajele externe care continuă să afecteze fluxul de lucru: 46% dintre instalatori au probleme din cauza întârzierii plăților, iar 40% spun că sunt afectați de termenele nerealiste impuse de parteneri.
Multe dintre aceste probleme sunt create chiar de statul român, care a contractat lucrări plătite din fondurile PNRR, dar după o serie de blocaje cauzate de sistemul birocratic și de lipsa de înțelegere a unor proceduri, a ajuns la blocarea proiectelor, pierderea surselor de finanțare și astfel, la întârzieri mari de efectuare a plăților către firmele de construcții.
Raportul mai arată că zona industrială domină activitatea actuală (36%), însă perspectivele pe termen mediu arată o schimbare de direcţie: proiectele mixte (27%) şi cele publice (23%) sunt văzute ca principale motoare de creştere în următorii 3-5 ani.
Prima perioadă de criză, după un deceniu
Chiar și în această situație marcată de incertitudine, 85% dintre companii planifică investiţii în 2026, în scădere faţă de 92% în 2025, diferenţa fiind dată de „schimbarea direcţiei” - conform analizei de piață menționate anterior. Companiile se orientează mai mult către consolidarea infrastructurii proprii şi conformarea la cerinţele de reglementare, în detrimentul expansiunii sau al iniţiativelor de cercetare şi dezvoltare.
În paralel, investiţiile în oameni rămân o prioritate, reflectând presiunea directă generată de deficitul de personal. Raportul studiului arată că 84% dintre respondenţi declară că implementarea soluţiilor eficiente este cerută direct de către client, iar 73% pentru conformarea la reglementările din industrie.
Colectarea informaţiilor a fost realizată prin chestionar telefonic (CATI), în perioada februarie - martie 2026, cu o durată medie de 13 minute.
Între timp, a intervenit o nouă criză mondială, provocată de Blocajul din Golf, care lovește sectorul construcțiilor și piața imobiliarelor. Dezvoltatorii se așteaptă la o nouă etapă a crizei provocate de scumpirile materialelor de construcții.
În ultimii 10 ani, piața construcțiilor a înregistrat o creștere constantă în România, dar acum, companiile din domeniu se așteaptă la o nouă perioadă cu restrângere a activității. Materialele de construcții s-au scumpit cu 10% față de 2025, dar se vorbește inclusiv despre posibilitatea de a se ajunge la o criză de aprovizionare.
Piața internă e afectată de situația geopolitică
Pe piața materialelor de construcții s-a înregistrat, în ultimele luni, un val de creșteri succesive care vin de la producători, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, dezvoltatorii imobiliari își calculează estimările în funcție de durata acestui conflict. În paralel, de la începutul anului, în România s-au dat mai puține autorizații de construire, iar vânzările din imobiliare au scăzut cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Încă din iulie 2025 se anunța că majorarea TVA la 21%, de la 1 august, va afecta sectorul dezvoltării imobiliare. Pentru piața apartamentelor, diferențele de preț pe fondul creșterii TVA au fost enorme, cu o diferență de circa 10.000 de euro pentru un apartament nou - ceea ce a însemnat că mulți dintre potențialii cumpărători de anul trecut nu și-au mai putut permite să facă achiziția. La creșterea TVA se adaugă scăderea puterii de cumpărare a populației, creșterea ratei șomajului și insecuritatea locurilor de muncă, ceea ce pune în dificultate atât cumpărătorii de apartamente, cât și băncile care îi creditează și dezvoltatorii imobiliari.
Scăderea vânzărilor de apartamente după 2024
Despre piața imobiliară se dădeau estimări încă de la jumătatea anului trecut, înainte de criza din Orientul Mijlociu, că va înregistra cel puțin o stagnare, dacă nu chiar o scădere, de anul acesta. Semnalul de alarmă a fost tras de dezvoltatorii imobiliari și de analiști, dar nu au fost luați în seamă de Guvern. Majorarea TVA pentru locuințe de la 9% la 21% a însemnat o creștere de 133% pentru cumpărătorii persoane fizice.
Un calcul simplu, făcut pe un apartament care costa 100.000 de euro în iulie 2025, fără TVA, arată că prețul cu TVA 9% era de 109.000 euro, dar a ajuns la 121.000 euro, cu TVA 21%, adică diferența este de 12.000 de euro doar din TVA. Până la această situație, în 2024 s-a înregistrat cea mai mare creștere de preț din domeniul imobiliar, între 15-20%, însă vânzările apartamentelor au continuat să crească. Acum doi ani s-au vândut cu 8% mai multe locuințe decât în 2023, iar o contribuție majoră au avut-o și băncile care au facilitat achizițiile persoanelor fizice, oferindu-le condiții avantajoase de creditare și încurajându-i pe români să facă investiția, chiar dacă a existat o primă creștere a TVA, de la 5% la 9%, la începutul lui 2024.
Primele semne ale unei crize pe piața imobiliară au apărut, conform analiștilor pieței, în aprilie 2025, iar în iulie anul trecut, deja piața imobiliară înregistra o scădere a livrărilor de locuințe cu 15% față de aceeași perioadă a anului anterior, în zona Bucuresti-Ilfov, și cu aproape 20% la nivel național.
Piața imobiliară a stagnat, de peste un an
Datele statistice publicate la jumătatea lunii martie 2026 arată că în Capitală, piața rezidențială înregistra o scădere cu 18,6% a numărului de tranzacții de apartamente în primele două luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce prețurile apartamentelor noi au crescut în București cu aproximativ 20%, ajungând la o medie de 2.500 de euro pe metru pătrat (prețul mediu din nordul Capitalei depășind 3.500 de euro pe metrul pătrat construit), numărul autorizațiilor de construire pentru apartamente reducându-se constant în ultimii ani, cu o ușoară creștere de 5% anul trecut, față de 2024, dar nesemnificativă în context, având în vedere pierderile acumulate, pe zona București-Ilfov.
Anul trecut au fost 17.293 de locuințe noi finalizate în București-Ilfov, cu 1,8% mai mult decât în 2024, dar s-a constatat o creștere artificială, generată de graba constructorilor de a finaliza apartamentele înainte de creșterea cotei TVA de la 9 la 21%, ulterior înregistrându-se o scădere abruptă a volumului de vânzări, pe fondul creșterii TVA, ceea ce duce la o predicție sumbră pentru 2026, cu scăderi semnificative în imobiliare.
Datele statistice arată că, la nivel de țară, scăderile din sectorul construcțiilor au fost vizibile la toate tipurile de lucrări, dar pentru construcțiile noi, scăderea e cu 68,4% față de luna decembrie 2025, cu un declin de 57,8% la clădirile rezidențiale, cele mai mari pierderi fiind ale dezvoltatorilor imobiliari din Capitală.
Până la începutul acestui an, predicțiile analiștilor pieței arătau o continuare a creșterilor prețurilor pentru apartamentele noi, până în 2028, în special în zonele centrale ale Capitalei și în segmentul premium - adică Pădurea Băneasa și împrejurimile ei, în nordul Bucureștiului, unde prețurile medii depășesc deja 3.500 de euro pe metrul pătrat.
Pierderi financiare sau blocaj total
Planificarea dezvoltatorilor imobiliari din zona București-Ilfov este să finalizeze peste 20.500 de noi case și apartamente până la finalul acestui an, ceea ce ar însemna o creștere de 18,5% față de anul trecut, când în Capitală și împrejurimi s-a livrat al doilea cel mai mic număr de locuințe din ultimii șase ani. Dar creșterea numărului de locuințe noi în București și Ilfov vine „la pachet” cu o nouă creștere nejustificată a prețului locuințelor, ceea ce ar duce, în mod inevitabil, la o stagnare a vânzărilor în imobiliare.
Una dintre principalele consecințe ale crizei imobiliare este scăderea activității din construcții, iar efectul acesteia este migrația forței de muncă. O astfel de situație declanșează o criză pe termen lung, pentru că firmele românești nu vor mai avea oameni specializați pentru lucrările viitoare. Tocmai de aceea, companiile care au mai trecut prin astfel de situații de criză deja anunță că investesc în fidelizarea personalului și se concentrează pe proiecte care să le asigure forța de muncă pe termen lung.
O posibilă rezolvare a problemelor din sectorul imobiliarelor ar fi scăderea prețurilor pentru construcțiile noi. O astfel de situație s-a înregistrat în urma crizei economice care a lovit România în 2009-2010, iar costurile apartamentelor au scăzut abia după ce piața imobiliară a intrat în blocaj.
Și pe piața hotelieră din România se văd semnele unei crize, pentru că în acest moment sunt scoase la vânzare peste 100 de unități de cazare doar în zona litoralului românesc.
Citește pe Antena3.ro
