EFECTELE CRIZEI / Locuinţe mai ieftine, restanţe în creştere

Criza imobiliară a ieftinit apartamentele din blocurile vechi, pe care le-a făcut mult mai atractive pentru persoanele cu venituri reduse. Deşi vânzările sunt acum blocate, oamenii intenţionează să cumpere apartamente vechi când acestea se vor mai ieftini. Preţul este principalul criteriu de selecţie şi în cazul locuinţelor noi. Zona verde, apropierea centrelor comerciale şi orice alte facilităţi aproape nu contează.

Locuinţele vechi se păstrează în preferinţele celor interesaţi de achiziţia unei case în următorii doi ani cu un procent relativ ridicat, de 40%, conform unui studiu comandat de firma de consultanţă imobiliară IpoteciDirect. “Procentul relativ ridicat în favoarea locuinţelor vechi, de 40%, indică absorbţia rapidă a informaţiilor legate de evoluţia pieţei imobiliare, respectiv de scădere a preţurilor la apartamentele vechi, şi a oportunităţilor pe care această involuţie le deschide. Studiul semnalează că la nivelul lunii august populaţia conştientizase deja, sub impactul presei, faptul că locuinţele vechi pot fi o opţiune mai viabilă din punct de vedere al accesibilităţii financiare decât una nouă. Credem că în viitorul apropiat apartamentele vechi vor fi mai accesibile şi vor ajunge să se plieze unor segmente inferioare ca venituri. Cu alte cuvinte, se va ridica o pătură de cumpărători care astăzi nu îşi pot cumpăra nici un fel de locuinţă, iar în viitor îşi vor putea permite doar un apartament vechi”, a declarat Raluca Dobre, analist financiar IpoteciDirect.

LOCUINŢE NOI
Şi locuinţele noi se vor ieftini. Vânzările bat pasul pe loc pentru că există un dezechilibru între criteriile de selecţie ale românilor şi premisele de la care pleacă dezvoltatorii atunci când proiectează şi construiesc un ansamblu de locuinţe. Studiul citat relevă un pragmatism ridicat al românilor cu privire la criteriile de selecţie. 77% din respondenţi susţin că preţul este primul criteriu avut în vedere, urmat cu 62% de modalitatea de plată. Reputaţia dezvoltatorului este foarte importantă pentru 43% dintre intervievaţi, înaintea accesului la parcare (41%), proximităţii faţă de centru (39%), accesului la zona verde (38%) şi apropierea centrelor comerciale (37%).

“Dezvoltatorii rezidenţiali au mizat foarte mult în promovarea proiectelor pe accesul la zonele verzi, pe proximitatea centrelor comerciale, care se dovedesc a fi valorizate mai puţin de cumpărători. Cu siguranţă că această valorizare este influenţată de evoluţia domeniului imobiliar şi bancar, în luna august piaţa având deja informaţii despre blocajul tranzacţiilor imobiliare şi despre limitarea creditării. Studiul ne indică şi faptul că dezvoltatorii ar trebui să îşi promoveze mai mult reputaţia decât facilităţile, dar şi unele componente cu care se poziţionează pe piaţă pot fi abandonate”, comentează Vlad Ardeleanu, directorul general IpoteciDirect.

 

Preţuri

Apartamentele vechi sau noi s-au ieftinit cu procente cuprinse între 15% şi 35% în luna octombrie faţă de luna iunie, potrivit datelor statistice ale reţelei imobiliare RE/MAX. “Faţă de luna iunie, disponibilitatea de negociere a vânzătorilor a crescut şi tranzacţiile s-au înregistrat sub preţurile de listare, astăzi fiind des întâlnite negocieri de peste 10%”, a declarat Mihaela Alexandroiu, de la agenţia RE/MAX Bastion din Bucureşti. Scăderile vor începe să se simtă şi în cazul dezvoltărilor noi. “În ceea ce priveşte, în special, Capitala, estimez o scădere a preţurilor de până la 25% în cazul proiectelor noi, care au vândut mai puţin de 50% din unităţile construite”, a mai afirmat reprezentantul RE/MAX. Pe de altă parte, şi dezvoltatorii au probleme. Două proiecte dezvoltate de firma RomReal au rămas fără finanţare după ce băncile au refuzat să le acorde împrumutul. Este vorba despre Corallia şi Central.

 

Românii au restanţe de jumătate de miliard de euro

Creşterea soldului restanţelor la creditele în valută a fost în septembrie de 23%, aproape de trei ori mai rapidă decât avansul obligaţiilor neachitate la timp în lei, de 8,21%, în contextul în care restanţele au reprezentat 1,1% din valoarea totală a împrumuturilor, potrivit datelor BNR.

Totalul împrumuturilor, atât în lei, cât şi în valută, a avansat în septembrie cu 5,7%, de la 184,54 miliarde de lei la 195,157 miliarde de lei, în timp ce soldul restanţelor a urcat cu aproape 12%, de la 1,92 miliarde de lei la 2,15 miliarde de lei (581 milioane de euro). Soldul creditelor în lei a fost de 85,457 miliarde de lei la 30 septembrie, în urcare cu 2,14% faţă de cel de la finele lunii august, respectiv de 83,66 milioane de lei, în timp ce valoarea restanţelor a crescut cu 8,21%, de la 1,43 milioane de lei ajungând la 1,553 miliarde de lei. Astfel, ponderea restanţelor în totalul creditelor în lei a fost în septembrie de 1,81%. Pe segmentul împrumuturilor acordate în valută, restanţele au avansat în septembrie cu 23%, de la 487 milioane de lei la 600 milioane de lei, ceea ce înseamnă o pondere de 0,54% din soldul de 109,699 miliarde de lei. Creditele în valută au continuat să se extindă, înregistrând în septembrie un avans de 8,73% faţă de soldul de la finele lui august, de 100,88 miliarde de lei.

ÎMPRUMUTURI ÎN VALUTĂ
În topul celor mai mari restanţe se situează Bucureştiul, urmat de judeţele Braşov şi Bihor, care concentrează aproape 35% din soldul obligaţiilor în lei neachitate la timp şi peste 50% din cele în valută. Majoritatea creditelor în lei au fost angajate de firme, în timp ce populaţia a contractat cea mai mare parte din împrumuturile în valută.

Astfel, cele mai multe împrumuturi în lei au fost acordate firmelor, respectiv 42,344 miliarde de lei, reprezentând 49,5% din sold, în timp ce creditele pentru populaţie au ajuns la finele lunii septembrie la 41,016 miliarde de lei.

Creditele pentru consum reprezintă 92% din totalul împrumuturilor în lei acordate populaţiei şi 61,8% din soldul în valută. Peste jumătate din totalul creditelor în valută au fost acordate populaţiei, respectiv echivalentul a 55,3 miliarde de lei, în timp ce firmele au primit împrumuturi ce au totalizat la finele lui septembrie 51,74 miliarde de lei.