Activitatea de construcţii are încă un ritm accelerat de creştere, însă acesta nu mai este la fel de ridicat ca la mijlocul anului trecut, potrivit analiştilor Bancpost
Activitatea de construcţii are încă un ritm accelerat de creştere, însă acesta nu mai este la fel de ridicat ca la mijlocul anului trecut, potrivit analiştilor Bancpost. Analiştii băncii au identificat 12 motive care sprijină avansul puternic al sectorului şi 19 motive pentru o dinamică mai redusă. “Credem că sectorul construcţiilor este vulnerabil şi că o eventuală încetinire puternică a dinamicii sale reprezintă un risc pentru creşterea economică”, se arată într-un raport al Bancpost.
Analiştii au identificat o serie de factori care sprijină ideea creşterii puternice a construcţiilor şi factori care indică temperarea avansului acestui sector, aceştia fiind grupaţi în funcţie de influenţele asupra ofertei, cererii şi asupra deciziilor de finanţare ale băncilor comerciale. În ceea ce priveşte oferta, analiştii au identificat factori precum diferenţa dintre producţia planificată şi cea realizată, reducerea numărului de autorizaţii de construcţie eliberate şi abandonarea sau reducerea dimensiunii unor noi proiecte.
ÎNTÎRZIERI. “Construcţiile de interes public, în special autostrăzile, cele rezidenţiale şi spaţiile comerciale finalizate se situează mult sub nivelurile planificate. În cazul proiectelor private, veniturile realizate sînt şi ele inferioare celor bugetate iniţial”, se spune în raport.
Începînd cu jumătatea anului trecut, numărul de autorizaţii pentru clădiri nerezidenţiale, destinate în special birourilor şi spaţiilor comerciale, s-a redus accelerat, în timp ce numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a stagnat. Penuria de forţă de muncă, avansul preţurilor unor materii prime, costuri mai mari de finanţare şi perceperea unor avansuri mai mari pînă la finalizarea construcţiei reprezintă, în opinia analiştilor, factori care conduc la creşterea costurilor de producţie. Criza imobiliară din state ale Uniunii Europene ar putea determina o parte dintre românii care muncesc în străinătate, să revină în ţară, reducîndu-se astfel decalajul dintre cererea şi oferta de muncă.