Terenuri de pomană

Preţul terenurilor agricole din România este de până la cinci ori mai scăzut decât cel practicat în alte ţări europene.

Preţul mediu pe hectar este de 2.000-3.000 de euro, în România, pe când în Franţa el se situează la 6.000-6.500 de euro, în Serbia la 7.000-8.000 de euro, iar în Ucraina la 6.000-7.000 de euro, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară King Sturge. Pe termen lung însă, această diferenţă de preţ ar putea să dispară, astfel că, în prezent, achiziţia de proprietăţi pe piaţa românească este o oportunitate, sunt de părere reprezentanţii companiilor de specialitate.

"În Austria terenurile mai puţin fertile decât cele din România costă 10.000 de euro pe hectar, iar în ţări precum Polonia, Cehia şi Slovacia costă 5.000 de euro pe hectar. În România, terenurile fertile se vând cu 2.000 de euro pe hectar. Pe termen lung în cadrul Uniunii Europene nu va mai fi posibilă menţinerea diferenţelor atât de mari între preţuri", a declarat Thomas Prader, acţionar al companiei austriece Solproiect, care se ocupă cu achiziţia şi comasarea terenurilor agricole din România.

60% PENTRU CONSUM PROPRIU
România deţine o suprafaţă de teren agricol de 9,4 milioane de hectare, respectiv 5% din totalul de circa 172 milioane de hectare din Europa. Totuşi, peste 60% dintre fermele existente produc pentru consum propriu, astfel că pentru cei care nu au un business profitabil în agricultură, ar putea exista oportunitatea de schimbare a uzului terenului şi vânzarea lui către dezvoltatori. Problema este că, astfel, suprafaţa agricolă se reduce de la an la an, devenind o situaţie îngrijorătoare în toată Europa.

Valoarea terenurilor care sunt transformate din agricole în destinaţii pentru investiţii imobiliare creşte foarte mult, ajungând la 25-40 de euro pe metru pătrat pentru dezvoltări industriale, la 70-300 de euro pe metru pătrat pentru centre comerciale şi la 150 de euro pe metru pătrat pentru birouri, potrivit reprezentanţilor King Sturge.

"În general, cererile pentru achiziţia de terenuri agricole sunt pentru suprafeţe de 100-150 de hectare în special pentru exploatări agricole, dar şi pentru schimbarea uzului. De asemenea, 44% din proprietăţile lucrate se întind pe suprafeţe mai mici de un hectar, în timp ce doar 22% dintre exploataţiile actuale pot deveni profitabile conform standar-delor europene", a declarat Radu Boiţan, managing partner King Sturge.