Agricultura a fost vedeta economiei româneşti, suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui şi porumb fiind cele mai mari din UE
România s-a situat, anul trecut, pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu porumb şi floarea-soarelui, potrivit unei cercetări realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Datorită condiţiilor climatice favorabile, producţia agricolă vegetală din România a înregistrat creşteri la toate culturile, în anul 2013, comparativ cu 2012. Aceeaşi cercetare relevă faptul că România s-a situat tot pe primul loc şi la producţia de floarea-soarelui, însă a fost pe locul doi la producţia de porumb, după Franţa. Potrivit INS, suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2013 reprezintă 47,1% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,0%.
La plante uleioase producţia a crescut cu 79,3%, atât datorită creşterii suprafeţei cultivate, cu 13,6%, cât şi a randamentelor la hectar. Astfel, datorită creşterii de 2,7 ori a suprafeţei cultivate cu rapiţă, producţia a crescut de 4,3 ori, producţia de floarea-soarelui a crescut cu circa 53%, iar cea de soia cu 45%, deşi suprafaţa cultivată cu soia în 2013 a scăzut cu circa 14% faţă de 2012. De asemenea, producţia de sfeclă de zahăr a crescut cu 37,6%, în principal în urma creşterii randamentului la hectar cu 32,7%, dar şi a suprafeţei cultivate cu 3,7%.
2013 a fost un an bun şi pentru legume şi fructe
La legume, producţia a fost mai mare cu 13,6%, datorită creşterii producţiilor medii la hectar, deşi suprafeţele cultivate au avut o uşoară scădere. Producţiile au fost mai mari la: castraveţi (cu 12,6%), ceapă (cu 10,1%), tomate (cu 9,1%), morcovi (cu 9,0%), pepeni verzi şi galbeni (cu 9,0%), ardei (cu 8,7%), varză (cu 3,7%). La cartofi, producţia a crescut cu 31,8%, datorită creşterii randamentului la hectar cu 42,0%, deşi suprafaţa cultivată a scăzut cu 7,1%, faţă de anul precedent. De asemenea, INS arată că, în anul 2013, producţia de struguri a crescut cu 27,3%, datorită în principal creşterii randamentului la hectar, atât la plantaţiile de vii altoite (cu 37,4%), cât şi la plantaţiile de vii hibride (cu 15,5%). Suprafaţa cultivată a fost mai mică cu 0,6% faţă de anul 2012. În cazul plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod), suprafeţele cultivate au scăzut la meri, cu 1,8%, şi la pruni, cu 1,5%, iar la celelalte specii de pomi fructiferi s-au menţinut la nivelul anului precedent. Producţia de fructe din livezi a crescut cu 11,6% faţă de anul precedent. Pe principalele specii de pomi fructiferi producţia a înregistrat creşteri la: cireşi şi vişini (cu 30,4%), peri (cu 15,8%), caişi şi zarzări (cu 12,5%), pruni (cu 11,5%) şi meri (cu 8,3%). Studiul a fost efectuat pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional, regiuni de dezvoltare şi judeţe. Volumul eşantionului a fost de 59.688 exploataţii agricole, din care 23.739 exploataţii agricole cu personalitate juridică şi 35.949 exploataţii agricole fără personalitate juridică.
Tinerii nu au încredere în agricultură
Deşi rezultatele înregistrate în 2013 de agricultura românească a clasat ţara noastră pe primele locuri în UE, oamenii nu mai au încredere că agricultura poate fi o sursă bună de venit şi de trai. “Anul 2014 a fost declarat anul fermelor familiale. La nivel de declaraţii, suntem aproape de familiile de ţărani, însă realitatea contrazice aceste afirmaţii. Vedem în toată ţara că unele pământuri sunt nelucrate, iar acest lucru se întâmplă deoarece oamenii nu mai au încredere că agricultura poate fi o sursă bună de venit şi de trai pentru că aşa li s-a inoculat. Tinerii, care ar trebui să aibă un aport de înnoire, de a veni în sprijinul părinţilor, de a pune umărul la această construcţie de fermă familială, au emigrat şi există o lipsă de forţă de muncă în agricultură”, a spus Dan Cismaş, membru al Asociaţiei Eco Ruralis.