Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La pensie, a schimbat haina militară cu cea de fermier
Marin Dumbravă a hotărât, imediat după pensionare, să se apuce de agricultură. Ambiţia fostului cadru militar din aviaţia română era nu să facă o agricultură aşa... oricum, ci una bio. "Vă amintiţi când Vanghelie a hotărât în sectorul lui să desfiinţeze garajele din ciment? Ce credeţi? Am cumpărat atunci patru astfel de construcţii şi pe ele am ridicat ferma din Dumbrava, la 15 kilometri de Bucureşti." Şi de atunci, Marin Dumbravă are ca unică preocupare agricultura bio. Inginerul de aviaţie, aflat acum la pensie, s-a luptat, însă, ca de la an la an să diversifice culturile, să vină cu ceva nou pe piaţă.
„Este pasiune. Dacă nu aș face agricultură, aș avea bani!”
Cuvântul afacere are o conotaţie prea mare pentru o astfel de activitate: deocamdată este pasiune şi speranţa de a recupera investiţia în timp, cu o răbdare ieşită din comun. Este deviza lui Marin Dumbravă. A început totul în 2010 cu 10.000 euro, bani din economiile proprii pe care i-a dat pe teren, seminţe, construcţiile aferente fermei şi pe solarii. Pe 10.000 mp de pământ are acum şase solarii şi culturi de salată romană, salată pak choi, kale, mangold, baby spanac, ceapă şi usturoi verde, rucola, măcriş, roşii, dar şi pomi fructiferi. "La fiecare pensie, mai pun câte 1000 euro în microfermă. Ce fac aici, fac de drag, să vând produse autentic naturale şi certificate bio de organismele de resort", ne spune fostul militar. Inginerul Dumbravă s-a gândit la tot lanţul. Cu paşi mici, a încropit şi o microfermă de păsări lângă cea de legume pentru a avea îngrăşăminte naturale de la animale hrănite natural. „Tot ce produc, livrez la comandă. Am în intenţie să dau spre magazine, dar, ştiţi cum e la bio, costurile fiind mai mari, preţul final este mai mare. Românul se duce, din păcate, mai mult după preţ, nu după calitate" , spune Marin Dumbravă.
Fabrică de procesare cu bani UE
Este ceea ce îşi doreşte Marin Dumbravă pentru anul acesta. Să acceseze un program european pentru ca parte din ceea ce produce în fermă să şi proceseze. "Deocamdată, zacusca, vegeta din 21 de legume pe care le fac, sunt făcute în mod tradiţional. O mică făbricuţă în care să produc automat conserve fără pic de E-uri este următorul pas." Ar fi a doua tentativă de acest gen a inginerului Dumbravă de a creşte afacerea pe bani europeni. Până acum nu a reuşit! Anul acesta, el vrea să acceseze 350.000 euro din fondurile structurale.
La broccoli, de la maistru militar
La Jucu, celebra localitate unde era fabrica Nokia, în Cluj, am întâlnit un alt un alt fermier. Maistru militar la pensie, Cornel Cherecheş face agricultură de ani buni. Cultivă în câmp varză, conopidă, vinete, ardei, roşii şi broccoli. În Jucu, nu e singurul cu broccoli, iar marfa o vinde în cea mai mare piaţă din oraş. "Nu cultiv foarte mult broccoli pentru că românii nu sunt foarte obişnuiţi cu această legumă, dar anual merg la piaţă cu vreo două tone". Preţul pe kilogram variază între 8-12 lei. Cornel Cherecheş spune că broccoli se produce în toate cele patru sezoane ale anului. Este o legumă mai rezistentă decât conopida la condiţiile meteo de ploaie sau soare puternic. Omul nostru face agricultură rudimentar. Îşi face treba cu un tractor luat de la fostele CAP-uri care are şi instalaţie de irigaţii. "În România, să fii fermier este o provocare.
Folosesc cât pot produse naturale pentru păstrarea solului în bune condiţii. Îl îmbogăţesc cu gunoi de la păsări, dar, dat fiind că totul e în câmp, ierbicidez, nu am cum să mă descurc altfel."
Zacusca, vegeta din 21 de legume pe care le fac, sunt făcute în mod tradiţional.
O mică făbricuţă în care să produc automat conserve fără pic de E-uri este următorul pas.
Marin Dumbravă, fermier
Nu cultiv foarte mult broccoli pentru că românii nu sunt foarte obişnuiţi cu această legumă, dar anual merg la piaţă cu vreo două tone.
Cornel Cherecheş, cultivator de broccoli
Consumul de produse bio în România ajunge la mai puţin de 0,5% din vânzările totale de alimente, în vreme ce în Austria sau Germania, procentul este de 7-8. Doar circa 1% din producția bio din țara noastră este consumul intern, restul mergând la export.
55.000 euro/beneficiar, finanțare europeană
Unul din programele de finanţare prin fonduri nerambursabile în ceea ce priveşte şi fabricile de procesare tocmai se pregăteşte de lansare. Doar că în această sesiune plafonul maxim de finanţare este de 55.000 euro/beneficiar. Nu mai puțin de 90% din fondurile acordate sunt nerambursabile, ceea ce înseamnă că aplicantul trebuie să contribuie cu 10% din suma accesată. Programul va fi o premieră în acest an, fiind aşteptată finanțarea unui număr de cel puțin 244 de fermieri.
Ce sunt mangold şi kale
Ambele sunt noi pe piaţa românească şi se găsesc în hipermarketuri. Mangold-ul sau spanacul elveţian conţine multă vitamina C, glucide, celuloză, substanţe proteice, multe săruri - potasiu, sodiu, fosfor, calciu. Kale este înrudită cu varza, dar arată ca o salată. Este o varză mai puţin selecţionată şi modificată decât varza normală, albă. Conţine mai multă vitamina C decât o portocală şi vitaminele K, B, E, A, fier (mai mult decât carnea de vită), calciu, luteină, mangan, fosfor, betacaroten, antioxidanţi, potasiu, magneziu, proteine. E foarte bogată în fibre, are un conţinut mic de calorii şi inhibă absorbţia de iod în organism.
Citește pe Antena3.ro
