Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mulţi fermieri români au fost daţi în judecată de Agenţia de Plăți şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi au pierdut procesele, deşi au cerut subvenţii pentru suprafeţele pe care le deţin în acte. Ei sunt păgubiţi de stat în cinci feluri, din vina primăriilor, a birocraţiei, a sistemului electronic făcut de SIVECO și Teamnet pe aproape 50 de milioane de euro şi a neconcordanţei hărţilor cadastrale. Un fermier care ştie că are un teren agricol de 5.000 de metri pătraţi, conform actelor, depune cerere pentru subvenţii, pentru întreaga suprafaţă, dar poate afla că are mai puţin şi trebuie să dea banii înapoi.
Fermierilor li se cer banii înapoi din subvenţiile date de APIA pentru suprafeţele de teren agricol lucrat, dacă se constată, în urma măsurăto-rilor, că suprafaţa din acte este mai mare decât cea reală. Cei mai mulţi nu vor să plătească şi nici nu înţeleg din ce motiv ar trebui să dea banii înapoi. Astfel se ajunge în instanţă, unde tot fermierii sunt cei care pierd, pentru că faptic deţin suprafeţe mai mici decât scriptic, lucru de neînţeles pentru proprietari. „Sunt oameni care timp de cinci ani nu au fost controlaţi şi şi-au luat banii pe suprafeţele mai mari, dar dacă în al şaselea an pică la control, întreabă: «Ce, s-a mutat pământul?». De cele mai multe ori, nu e vina lor. Îi trimitem să vină cu măsurători făcute, dar unii înţeleg, alţii nu. Dacă i s-a dat titlu pe suprafaţa de 2 hectare, pentru el înseamnă că atât are, dar dacă măsori, are mai puţin. Zonele în care merge treaba fără probleme sunt excepţii, circa 5% maximum, pe toată ţara”, explică Laurean Mateescu, specialist APIA .
Primăria loveşte în proprietari
Problemele reale sunt legate de erori ale primăriilor care nu-i anunţă pe proprietarii de terenuri agricole că au fost făcute lucrări de utilitate publică pe o parte din suprafaţa pe care fermierii o deţin în acte sau că există neconcordanţe între planurile cadastrale. Toate aceste probleme ar trebui să fie soluţionate de administraţia locală, iar proprietarii ar trebui să fie despăgubiţi în unele situaţii. „Şi sancţiunile depind de felul în care se face raportul de control. Controlul pe teren e la un eşantion de 5% în fiecare an”, mai spune Mateescu.
Conform legislaţiei în vigoare, beneficiarul subvenţiilor este sancţionat de APIA, care se întoarce împotriva lui, şi nu împotriva primăriei care trebuia să rezolve problema, deşi ea este cea vinovată. Beneficiarul va trebui apoi să acţioneze în judecată primăria şi să ceară despăgubiri pentru toate problemele create de neconcordanţele din acte. Dar cei mai mulţi fermieri nu-şi cunosc drepturile şi nici obligaţiile. „Avem un milion de fermieri, dintre care peste 850.000 sunt cu unu-două hectare, dintre care peste 80% sunt peste 60 de ani, unii peste 80 de ani, chiar analfabeţi. Noi facem muncă în plus, pentru că altfel nu s-ar fi putut da subvenţiile”, mai spune specialistul. Practic, statul îl prejudiciază pe fermier de cinci ori: administraţia locală nu-i rezolvă problema legată de suprafaţa pe care o deţine în acte; nu-l despăgubeşte; APIA îi cere banii înapoi şi îl dă în judecată; iar la final, fermierul dă banii înapoi, plătind şi amendă contravenţi-onală, şi cheltuieli de judecată, sau primeşte chiar pedeapsa la închisoare cu suspendare.
După toate aceste probleme, SIVECO și Teamnet au complicat şi mai mult situaţia fermierilor, cu un sistem nefuncţional, de circa 48 de milioane de euro cu TVA. Fermierii români ar fi trebuit să primească 53 de euro pentru fiecare hectar de teren agricol, până la sfârşitul anului, dar softul care procesează cererile încă nu funcţionează, după ce a stârnit primul scandal la începutul anului trecut. Dintr-un total de 943.000 de cereri de plată depuse de către fermieri la APIA, circa 700.000 au fost eligibile pentru a primi subvenţiile, dar numai 260.000 dintre fermieri erau introduşi în sistem până luna trecută, iar până la final 600.000 şi-au primit banii. “Noi am lucrat şi noaptea pentru a face plăţile. Dacă mai funcţiona aplicaţia cât de cât. Nici hărţile nu corespund. Nu ştim când se va rezolva problema, pentru că nici nu sunt speranţe de a se remedia”, mai spune Laurean Mateescu. Restul banilor se vor da, cel mai probabil, în februarie.
Vă asigur că vor fi oameni care vor fi traşi la răspundere, promit solemn. Nu este normal ca fermierul să plătească pentru neglijenţele unora.
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii
De multe ori nu s-au măsurat corect terenurile. Chiar dacă există cadastru, nu corespund hărţile de la administraţia locală cu cele de la APIA şi ambele cu cele din sistemul electronic.
Softul SIVECO-Teamnet nu funcţionează, la un an de la implementare, chiar dacă APIA plăteşte 48 de milioane de euro cu TVA pentru sistemul electronic, pe o perioadă de trei ani. Circa 100.000 de fermieri au rămas anul trecut cu avansurile la subvenţia pe suprafaţă neplătite, în urma încheierii perioadei de procesare a cererilor de plată. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, i-a considerat răspunzători pentru această situaţie pe funcţionarii APIA, cei care au muncit şi noaptea pentru a rezolva cât mai multe plăţi.
