Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel, în numai câteva zile amenințarea lui Dimitri Medvedev, care a spus că Europa va ajunge să plătească 2.000 de euro/1.000 de metri cubi, a ajuns realitate mai repede decât s-ar fi așteptat liderii europeni. Premisele creșterii accelerate a prețurilor la gaze erau create înainte de declanșarea războiului, el doar amplificându-le. Singurele care nu au intuit acest lucru au fost, ca de obicei, autoritățile de la București, care au susținut că din primăvară prețul gazelor va coborî, și asta în ciuda avertismentelor lansate de specialiști că previziunea este eronată.
Pe data de 2 martie s-a atins un preț istoric de 165,43 de euro/MWh la gazul cu vânzare imediată la bursa TTF. De asemenea, gazul cu livrare în luna mai a atins un preț de 175,77 de euro/MWh, ceea ce înseamnă tot un maximum istoric. Ieri, toate aceste prețuri au fost spulberate, iar traderii se tem de ceea ce este mai rău, în condițiile în care volatilitatea pieței se menține extrem de ridicată. Datele arată că de la declanșarea războiului în Ucraina prețul gazelor a crescut de 2,3 ori, iar apropierea datei de 1 aprilie are darul de a amplifica neliniștile.
Salturi mari la Viena și București
La Central European Gas Hub (CEGH), hubul de la Viena la care ne raportăm noi, ieri gazul cu livrare azi a ajuns, la orele prânzului, să se tranzacționeze la 192,22 de euro/MWh, după ce prețul gazelor cu livrare ieri a fost de 169,41 de euro/MWh, iar cel cu livrare miercuri a fost de 118 euro/MWh. Asta a însemnat o creștere de aproape 40%, în numai două zile. Și prețul gazului cu livrare luna viitoare (piața futures) a urcat puternic, de la 123 de euro/MWh la licitația de marți, el ajungând ieri să se vândă la mijlocul zilei cu 167 de euro/MWh. Venind acasă, nici Bursa Română de Mărfuri (BRM) nu a rămas insensibilă la trendul european, ceea ce a făcut să se înregistreze creșteri foarte mari. Pe piața spot de la BRM, s-au plătit 793 de lei/MWh pentru gazul cu livrare ieri, după ce în ziua precedentă prețul fusese de 518 lei/MWh. Așadar, pe piața spot de la București (e adevărat, foarte puțin lichidă), prețurile crescut cu 53% în doar o singură zi. Prețurile au crescut extrem de mult și pe piețele futures.
De ce cresc prețurile
În primul rând, să spunem că pe fondul declanșării războiului de către Rusia, a intervenit reacția emoțională a traderilor care au adăugat câțiva euro la preț în ultimele zile. Pe de altă parte, presiunea asupra prețurilor a fost ridicată și de Rusia, care și-a redus livrările de gaze în ianuarie și februarie către Europa. Aceste efecte se combină cu cele generate de neliniștile legate de ce se va întâmpla în piață după data de 1 aprilie, când începe un nou ciclu de înmagazinare a gazelor în depozitele subterane pentru iarna 2022/2023. Programul de înmagazinare începe la costuri istorice, iar pe de altă parte nu se știe care vor fi resursele disponibile pentru Europa. Nici varianta aprovizionării cu LNG nu este lipsită de necunoscute în ceea ce privește evoluția prețului care în această perioadă a crescut.
„Bun venit într-o lume nouă în care europenii vor plăti în curând 2.000 de euro pentru o mie de metri cubi de gaz!”
Dimitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, 21 februarie 2022
„Eu estimez, din aprilie încolo, o temperare a preţului la gaz natural, o scădere a preţului la gaz, care, evident, va duce şi la o temperare a preţului la energie electrică. Primăvara şi vara scade consumul, nu va mai fi aşa o presiune pe preţ”.
Virgil Popescu, ministrul Energiei, 5 ianuarie 2022
România, cea mai slabă schemă de sprijin
Ca urmare a creșterii prețului la gaze și energie în Europa, începând cu luna mai 2021, țările europene au inițiat diferite măsuri pentru a preîntâmpina efecte negative asupra consumatorilor casnici. Singurele țări care nu au intervenit asupra prețurilor sunt Ungaria, Luxemburg, Danemarca, Slovacia și Lituania, în cazul lor prețurile nefiind o problemă. România este țara din UE care a acordat unele dintre cele mai mici ajutoare efective din Europa consumatorilor de gaze (Suedia a fost singura țară care a avut scheme sub România de compensare). De asemenea, România este a doua țară din UE în ceea ce privește impactul costurilor cu facturile la energie în bugetul familiei, la dublu față de media europeană în anul 2022, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
