Angajatorul nu e Moş Crăciun cu resurse nelimitate

Oamenii de afaceri români şi străini şi-au dat mâna pentru a spune NU măsurilor cuprinse în proiectul Codului Fiscal, pe care Guvernul vrea să le aplice de la 1 ianuarie 2018. Nu există niciun fel de studiu de impact, nu au fost discutate cu mediul de afaceri şi sunt prea complexe pentru a fi adoptate prin ordonanță de urgență, spun ei.

"Anul 2017 reprezintă un model de cum NU ar trebui să iniţiem măsuri de politică fiscală. Amintiţi-vă: am început cu impozitul pe gospodării. Am continuat cu impozitul pe cifra de afaceri. Vara a fost fierbinte pentru că am discutat despre plata defalcată a TVA. Încheiem anul apoteotic, cu transferul contribuţiilor de la angajator la angajat ", a spus Daniel Anghel, coordonatorul în materie de fiscalitate al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), organizaţie care reuneşte investitorii români şi străini din economia noastră.

Creşterea salariului este arbitrară

Reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România - AmCham spun că transferul contribuţiilor sociale de la angajatori la angajaţi nu este o măsură care nu va induce costuri suplimentare, aşa cum susţin guvernanţii. “Măsura creşterii salariului brut este arbitrară. Prin lege, angajatul nu este protejat. Pot exista angajatori care, făcându-şi calcule de profitabilitate şi rentabilitate, pot decide că nu vor mări salariul brut, în aşa fel încât angajatul să aibă acelaşi net. Cei care au angajaţi în cercetare-dezvoltare, în IT, pentru aceste categorii de angajatori, costurile salariale cresc”, a declarat Ramona Jurubiţă, membru TF Taxation, CDR.

În plus, contribuţia asiguratorie de muncă de 2,25% nu este neutră, pentru că se aplică la un fond de salarii mărit, iar calculele arată că reducerea cu două puncte procentuale a contribuţiilor nu compensează această majorare a bazei la care se aplică contribuţia angajatorului.

O altă nemulţumire a oamenilor de afaceri este legată de defalcarea acestui 2,25%, în special de existenţa procentului de 20% care este alocat bugetului.

“Putem vorbi de 2,25% acum, în martie de 5% şi aşa mai departe, pentru că este o măsură sigură şi eficientă de creştere a impozitelor şi a costului de muncă. Angajatorul nu este un Moş Crăciun care are un sac cu resurse nelimitate”

Ramona Jurubiţă, membru TF Taxation, CDR

Directiva europeană nu poate fi aplicată în avans

Investitorii străini atrag atenţia că introducerea Directivei europene UE 1164-2016 pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale nu poate fi alicată de la 1 ianuarie 2018 şi spun că este nevoie de acordarea unei perioade de minimum 6 luni înainte de intrarea în vigoare a legislaţiei. În plus, Directiva introduce trei concepte noi care sunt greu de digerat pentru firme într-o perioadă de patru luni. O altă problemă este legată de faptul că Guvernul a stabilit să plafoneze dobânda deductibilă la 200.000 de euro, în condiţiile în care Directiva permite statelor membre să meragă cu acest plafon până la 3 miliarde de euro. Oamenii de afaceri consideră că aceasta induce un cost suplimentar al investiţiilor în România şi în acest fel pierdem din competitivitatea faţă de alte ţări.

„O societate străină sau românească care va lua în anul 2018 un credit de 5 milioane de euro de la bancă, pentru investiţii, cu o dobândă de 4%, va plăti o dobândă de 200.000 de euro. Peste această valoare, dobânda va fi nedeductibilă. Considerăm că această măsură va reduce investiţiile în România”

Ionuţ Sas, partener Tax Service, CDR

Impozitarea după cifra de afaceri să fie opţională

De asemenea, AmCham Romania consideră că impozitul pentru microîntreprinderi raportat la cifra de afaceri ar putea avea un efect negativ asupra firmelor.  "Având în vedere structura companiilor din România după cifra de afaceri - 80% dintre companii au cifra de afaceri sub un milion de euro -, activitatea acestora ar putea fi impactată în mod negativ din punct de vedere financiar, de aceea credem că se impune ca măsura să fie opţională. Considerăm că este nevoie de o analiză aprofundată pentru a evalua riscul de noi insolvenţe din rândul acestei categorii de societăţi", sunt de părere specialiştii.

Investitorii se plâng de instabilitate legislativă. Sunt 11 acte normative care au schimbat anul acesta Codul Fiscal, a spus Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ româno-germane

Ce spun reprezentanţii mediului de afaceri

„Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3, 5, 6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010”,

Dragoş Anastasiu, preşedinte Camera de Comerţ româno-germane

„Am înţeles acest mesaj, că economia nu mai poate creşte cu salarii mici, şi suntem gata să mărim salariile, dar nu printr-o măsură administrativă care nu a fost discutată cu noi şi nu are un studiu de impact ”

Florin Pogonaru, preşedinte AOAR

„Considerăm că aceste măsuri sunt prea complexe pentru a fi adoptate prin Ordonanţă de Urgenţă, fiind recomandat cursul legislativ normal ce ar permite şi un cadru de consultări necesare cu toate părţile implicate şi afectate”

Radu Florescu, vicepreşedinte AmCham România

"Companiile au nevoie de timp să îşi ajusteze planurile şi politicile de dezvoltare şi de investiţii. În plus, se pot crea diferenţe importante de competitivitate în interiorul unor sectoare, în funcţie de decizia companiilor de a transfera contribuţiile sau de a compensa angajaţii”

Franz Weiler, preşedinte Consiliul Investitorilor Străini

"Ca să fac o paralelă între un organism uman şi economia României, pe dinafară pacientul arată bine. La prima vedere, lucrurile arată bine. Dacă îl ducem pe acest pacient să facă nişte analize, să vadă cât e colesterolul şi alte componente din organism, vom constata că avem foarte multe elemente în setul de analize al României care sunt în parametrii pe care România îi avea în 2008, înainte de criză",

Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders