Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Şomajul în creştere, stresul cotidian şi lipsa banilor sunt principalii factori care au determinat creşterea consumului de antidepresive. Deşi încasările din vânzarea antidepresivelor sunt mai mici decât anul trecut, numărul de medicamente consumate a crescut.
Criza economică ce a aruncat din ce în ce mai multe firme în faliment, i-a făcut pe oamenii de afaceri să reducă investiţiile sau să reducă cheltuielile cu personalul. Problemele financiare apărute în urma pierderii locului de muncă, întârzierea plăţii dărilor către stat, a ratelor la bancă, stresul cotidian au făcut ca tot mai multe persoane să aibă insomnii, coşmaruri şi stări de anxietate, motiv pentru care apelează tot mai des la antidepresive.
"Este evident că problemele şi grijile perioadei actuale a crescut numărul pacienţilor care au apelat la aceste tratamente, fără ca să putem afirma ceva la fel de exact despre numărul persoanelor care suferă de depresie fără să se trateze. Pe lângă variaţia preţului individual al produselor, se simte lipsa banilor şi creşterea utilizării produselor mai ieftine", a explicat Petru Crăciun, directorul general al firmei Cegedim, companie specializată în analiza pieţei farmaceutice.
Deşi încasările din vânzarea antidepresivelor înregistrate în primele nouă luni ale anului sunt mai mici cu 5,5% faţă de perioada similară din 2008, numărul de cutii de medicamente vândut este cu 5,4% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Asta înseamnă că lipsa banilor a determinat persoanele să cumpere şi să consume antidepresive ieftine. "Dacă la nivelul primelor nouă luni valoarea vânzărilor de antidepresive se ridica la 57,6 milioane lei, în scădere cu 5,5% faţă de perioada similară a anului trecut, în unităţi antidepresivele au crescut cu 5,4% la 1,9 milioane de cutii, iar exprimat în zile de tratament cu 11,6%, ajungând la 35,2 milioane DOT (zile de tratament)", a declarat Petre Crăciun.
Medicamente sau metode alternative
Potrivit datelor transmise de Cegedim, cele mai ieftine antidepresive sunt Cipralexul, urmat de Efectin, Coaxil, Cymbalta, Trittico AC, Zoloft, Velaxin, Seroxat, Stimuloton, Mianserin. Utilizarea unor medicamente ieftine, fără efect imediat, a condus la prescrierea de către medici a respectivelor tratamente pe un termen mai lung, respectiv un număr mai mare de zile. "Creşterea înregistrată pentru zilele de tratament se datorează utilizării unor antidepresive ieftine, care nu au efecte imediate, ca cele mai scumpe. Una e ca organismul să fie obişnuit cu un anume medicamant, mai scump, dar cu rezultate mai bune, şi alta este să fii nevoit ca din cauza lipsei banilor să utilizezi medicamente mai ieftine, care îşi fac efectul mai greu", ne-au precizat specialiştii în domeniu.
Consumul de medicamente nu este însă soluţia pentru probleme, susţin medicii. Există metode mai bune pentru depăşirea depresiei, cum ar fi să se implice în activităţi care le fac plăcere, să se plimbe în aer liber, să iasă împreună cu prietenii. O persoană care, pe lângă tratamentul clasic pentru depresie, face exerciţii fizice, spre exemplu, boala are mai puţine şanse să recidiveze.
Şomaj în creştere
Un factor important care a determinat vânzarea unui număr mai mare de antidepresive îl constituie creşterea şomajului. În noiembrie, şomajul a crescut cu 0,4% faţă de luna trecută, ajungând la 7,5%, nivel pe care România nu l-a mai înregistrat din anul 2003, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Din cei 683.123 de şomeri, 298.091 sunt femei. Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 400.692 sunt şomeri indemnizaţi, iar 282.431 neindemnizaţi. Cei mai mulţi şomeri au fost înregistaţi în Mehedinţi (13,7%), Vaslui (13,3%) şi Alba (12%). "Deşi cifrele oficiale arată o rată a şomajului de 7,5%, în realitate aceasta este mult mai mare, deoarece statistica nu include numărul plecărilor voluntare, iar tot mai multe companii locale apelează la «voluntariat», în locul disponibilizărilor", a declarat Raluca Pârvu, senior consultant BPI România. Portretul robot al salariatului român afectat de restructurare: 20 de ani vechime în companie, vârstă medie de 40-45 de ani, fără policalificare sau cursuri de formare profesională de-a lungul carierei. "Este falsă ideea că sunt disponibilizate persoanele tinere, fără experienţă. Realitatea este că sunt daţi afară oamenii cu experienţă, ceea ce ar putea afecta performanţa companiilor", a adăugat Pârvu. Veştile rele nu se opresc aici, deoarece alte peste 28.000 de locuri de muncă urmează să fie disponibilizate la nivelul întregii ţări, în perioada decembrie 2009 - aprilie 2010, potrivit notificărilor înregistrate până în prezent de către ANOFM. Din numărul total de notificări, 6.790 sunt pentru primele patru luni ale anului viitor.
