Giganţii asigurărilor din SUA stau cu mâna întinsă către autorităţi pentru a primi cât mai repede bani, din cauza înrăutăţirii situaţiilor lor financiare. Compania AIG trăieşte din septembrie numai pe banii Fed, asiguratorii de obligaţiuni au cerut oficial ca guvernul american să le pună perfuzia cu bani, în vreme ce alte companii au postat pierderi de miliarde şi au anunţat reduceri de personal.
AIG a terminat benzina şi a ajuns la al treilea împrumut luat de la Fed, de 20,9 miliarde de dolari, după ce la naţionalizarea de la 16 septembrie a primit 85 de miliarde de dolari, iar ulterior autorităţile au mai pompat încă 37,8 miliarde de dolari. Numai operaţia pe cord deschis a AIG, cândva cel mai mare asigurator mondial, a costat Fed peste 144 de miliarde de dolari, cea mai mare sumă dată de la începutul crizei financiare. Asiguratorii, în special cei americani, au nevoie de bani pentru a plăti contractele păguboase pe instrumentele derivative în care garantau băncilor returnarea sumelor în cazul în care un creditat ar fi intrat în imposibilitate de plăţi. Cu cât piaţa imobiliară americană cade mai mult, cu atât AIG are nevoie de mai mulţi bani. Din ce în ce mai multă lume este nemulţumită de AIG, iar unii analişti deja consideră că ţinerea la aparate aAIG costă mai mult decât dacă ar fi fost lăsată să intre în proceduri de faliment. Ann Rutledge, expert pe derivative la R&R Consulting, a spus că nu este sigură cât de lovit ar fi fost sistemul financiar, dacă AIG ar fi dat faliment.
TOXINFECŢIE CU
DERIVATIVE
Asiguratorii de obligaţiuni cerşesc şi ei bani din Planul de
salvare. Companiile Ambac Financial Group şi MBIA stau la coadă pentru injecţia
cu miliarde de dolari. Executivii celor două firme au spus că măsura va izola
sectorul financiar de pierderi. Ambac chiar a numit impactul potenţial drept “exponenţial
pozitiv”. Cele două companii au garantat nesăbuit obligaţiuni de tot felul în
timpul boom-ului creditării. Garanţiile lor acoperă de la obligaţiuni municipale
până la asigurări pentru risc de neplată
şi au determinat investitorii să ignore riscul. Când îngheţul financiar a
venit, rezervele firmelor au pălit în faţa obligaţiilor. Ca rezultat,
spitalele, oraşele, şcolile au început să plătească mult mai mult. Industria
asigurărilor de obligaţiuni garantează 2.300 de miliarde de dolari.
MORFINA MILIARDELOR
De altfel, Trezoreria americană chiar a anunţat că ia în
considerare achiziţia de acţiuni şi la asiguratorii obişnuiţi pe măsură ce se
pregăteşte pentru o nouă rundă de infuzii de capital după ce a băgat 163 de
miliarde de dolari în 35 de bănci. Numai în luna septembrie titlurile
asiguratorilor au scăzut cu 45% pe Bursa de la New York, pe fondul îngrijorărilor
că pierderile de pe urma obligaţiunilor garantate imobiliar vor strânge cu uşa
giganţii asigurărilor, aflaţi în lipsă de bani lichizi. Asiguratorii Allstate
Corp, Prudential Financial, Lincoln National, Metlife şi Travelers Cos şi-au
suspendat sau amânat planurile de răscumpărare de bursă a unor pachete din acţiunile
proprii. Metlife, cel mai mare asigurator de viaţă din SUA, a obţinut 2,3
miliarde de dolari prin emiterea de noi acţiuni pe bursă, iar Hartford
Financiar va primi o infuzie de 2,5 miliarde de dolari de la nemţii de la
Allianz SE după ce a anunţat o pierdere de 2,63 de miliarde de dolari pe
trimestrul al treilea. Prudential a prezentat şi el o pierdere de 108 milioane
de dolari pe ultimul trimestru.
Contagiune
Asiguratorii au probleme în toată lumea. În România, austriecii de la Uniqa Group au decis să rămână cu o participaţie de 27% la societatea Astra, după ce preţul solicitat a fost considerat prea mare. Uniqa a anunţat că îşi va retrage numele din logo-ul Astra-Uniqa, nu se va mai implica operativ în societate şi nu va mai furniza know-how companiei Astra. Swiss Re, al doilea reasigurator mondial, a postat în ultimul trimestru o pierdere neaşteptată de 259 milioane de dolari, faţă de aşteptările analiştilor de profit de 125 de milioane de dolari. În Olanda, banca ING, care operează şi în domeniul asigurărilor, a primit o injecţie de 10 miliarde de euro. Statul olandez a pus masca de oxigen şi Aegon, unde a plusat 3 miliarde de euro. Munich Re, cel mai mare reasigurator mondial, a anunţat că criza financiară va duce la creşteri de minimum 10% pentru reasigurări, ceea ce se va traduce în creşterea primelor de asigurare pentru orice fel de poliţe.