De la atac cibernetic, la pandemie, cutremur și război. Riscurile luate în calcul pentru sistemul energetic național

de Adrian Stoica | 21 Ian 2026 • 18:34

Sursa foto: Unsplash.com/Cele mai probabile evenimente se referă la faptul că infrastructura energetică este în pericol de a fi afectată, cu efecte imediate pe arii restrânse sau chiar pe arii mai largi

Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice. Potrivit legislației europene, fiecare țară membră a Uniunii Europene, pe baza scenariilor regionale și naționale de criză de energie electrică identificate, stabilește un plan de pregătire pentru riscuri în sectorul energetic.

Prin implementarea noului act normativ sunt asigurate măsurile ce trebuie luate pentru a elimina sau a atenua impactul unei perturbări în alimentarea cu energie electrică asupra populației și activității operatorilor economici din România.

Conform ENTSO-E, sunt 32 de scenarii de criză a energiei electrice identificate la nivel regional: atac cibernetic asupra activelor care fac parte din rețeaua electrică; atac cibernetic asupra activelor care nu fac parte din rețeaua electrică; atac fizic asupra activelor critice; atac fizic asupra centrelor de conducere; amenințare la adresa angajaților-cheie; atac din interior /acțiuni de sabotaj din partea unui angajat intern; furtună solară; erupție vulcanică; furtună; val de frig; precipitații majore și inundații; incidente cauzate de condiții meteorologice de iarnă; criză în asigurarea combustibililor fosili; criză în asigurarea combustibilului nuclear; defecte tehnice locale; incidente multiple cauzate de vremea extremă; pierderea operării în timp real a sistemelor de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; defecțiuni multiple simultane; complexitatea mecanismelor de control ale sistemelor de putere; eroare umană; circulații de putere nedorite; defecțiune în serie a echipamentelor; greve, revolte, acțiuni industriale; accident industrial / nuclear; interacțiuni neprevăzute în piața de energie; erori neobișnuit de mari în prognoza puterii produse în centralele de energie regenerabilă; pandemie; val de căldură; perioada de secetă; cutremur; incendii de pădure și conflict militar, război.

Fiecare dintre aceste riscuri are estimată o anumită probabilitate de a se întâmpla. De exemplu, un atac cibernetic asupra activelor care fac parte din rețeaua electrică este posibil (de altfel, s-a și întâmplat); la fel – val de frig, precipitații majore și inundații, incidente extreme cauzate de condiții meteorologice de iarnă sau o criză în asigurarea combustibililor fosili. Foarte puțin probabile sunt erupțiile vulcanică, furtunile solare sau acțiunile de sabotaj din partea unui angajat intern. Puțin probabile sunt, de exemplu, atacurile fizice asupra centrelor de conducere sau asupra activelor critice, pandemii, valuri de căldură. De asemenea, autoritățile consideră puțin probabile furtunile, grevele, revoltele, acțiunile de protest ale angajaților, precum și conflictele militare, războaiele.

Riscurile luate în calcul

Cu toate acestea, ”din evaluarea realizată prin matricea Probabilitate – Impact, rezultă nouă scenarii de risc care pot afecta asigurarea alimentării cu energie electrică și trebuie luate în considerare pentru România. Acestea sunt: Atac cibernetic asupra activelor care fac parte din rețeaua electrică; Val de frig; Incidente extreme cauzate de condiții meteorologice de iarnă; Criză în asigurarea combustibililor fosili; Greve, revolte, acțiuni de protest ale angajaților; Pandemie; Secetă; Cutremur; Conflict militar, război”, se arată în proiectul de HG.

În caz de conflict armat, proiectul precizează „evoluția scenariului de criză: Centrele de conducere prin dispecer sau centrele de teleconducere trebuie sa fie relocate în locații protejate. Se iau măsuri de evacuare a personalului operativ”.

Cele mai probabile evenimente se referă la faptul că infrastructura energetică este în pericol de a fi afectată, cu efecte imediate pe arii restrânse sau chiar pe arii mai largi. Pentru a acoperi deficitul de generare se va solicita ajutor de avarie de la OTS vecini conform acordurilor bilaterale, în conformitate cu reglementările codurilor europene de reţea.

Într-un astfel de caz, se asigură condiţiile de siguranţă în funcţionarea sistemului şi condițiile de acceptare, instituire şi creştere a capacităţii de interconexiune în reţeaua europeană (zona sincronă Europa Continentală). De la începutul conflictului militar din Ucraina, OTS CNTEE Transelectrica SA este parte componentă și a contractului privind acordarea de energie de ajutor de avarie de către celelalte OTS-uri din interconexiunea Europa Continentală (Ucraina Emergency Support Multilateral Agreement), asumându-și atât rolul de reţea de tranzit a energiei furnizate de către alte sisteme, cât şi pe cel de potenţial furnizor de energie de ajutor de avarie. La nivelul ENTSO-E este monitorizată funcționarea interconectată a sistemului Europei Continentale cu sistemele electroenergetice ale Ucrainei și Republicii Moldova, se mai arată în proiectul de HG.

În cazul unei situații de criză, în cadrul Ministerului Energiei va acționa Centrul Operativ Național în Sectorul Energetic (CONSE) – entitatea responsabilă cu declararea situației de criză, în componența căreia se vor regăsi: reprezentantul desemnat al Ministerului Energiei – Președinte; reprezentant CNTEE Transelectrica S.A. (TSO); reprezentant Hidroelectrica S.A.; reprezentant Nuclearelectrica S.A.; reprezentant SNTGN Trasgaz S.A.; reprezentant Electrocentrale București S.A.; reprezentant OMV Petrom S.A.; reprezentant ROMGAZ S.A.; reprezentant Complexul Energetic Oltenia S.A.; reprezentant Directorat Complexul Energetic Hunedoara; reprezentant Distribuție Energie Electrica România S.A.; reprezentant Distribuție Oltenia S.A.; reprezentant Rețele Electrice România; reprezentant DelgazGrid S.A. și reprezentant UNO-DEN (Dispecerul Energetic Național).

Citește pe Antena3.ro