Momentul adevarului pentru firmele romanesti va veni o data cu aderarea in Uniunea Europeana.
Atunci se va vedea cate dintre micile afaceri autohtone vor rezista in fata concurentei firmelor europene. "Firmele, asociatiile profesionale trebuie sa faca eforturi pentru a deveni competitive. Probabil ca unele sectoare vor rezista mai bine, altele s-ar putea sa se resimta", spune Maria Manolescu, secretar de stat in Ministerul de Finante.DANIELA IVAN
Exista riscul ca
impactul sa fie dur si
sa conduca la slabirea
performantelor IMM-urilor
romanesti sau chiar la
maturarea unor sectoare
intregi. O data cu incheierea
capitolului 10, impozitarea,
tara noastra nu mai poate
acorda nici un fel de facilitate
fiscala IMM-urilor,
deoarece in UE functioneaza
principiul neutralitatii, conform
caruia tratamentul fiscal
este acelasi pentru toate
intreprinderile indiferent
daca acestea sunt mari companii
sau firme cu un singur
angajat. "Cand am inchis
capitolul 10, impozitarea.
ne-am angajat sa nu mai
dam facilitati fiscale firmelor
mici si mijlocii, cu exceptia
microintreprinderilor, pentru
care am obtinut o derogare
si putem pastra actualul
sistem de impozitare cu
1,5% din cifra de afaceri pana
la data integrarii", a spus
Maria Manolescu.
Competitie dura
Intreprinzatorii se tem ca
pentru ei integrarea are doua
fatete. "Integrarea ofera
avantaje in sensul ca da acces
la o piata mai mare, in
conditii mai bune, si la sistemul
de fonduri structurale,
dar, in acelasi timp, intrarea
in UE inseamna si o hiperconcurenta
", spune Ovidiu
Nicolescu, presedintele Consiliului
National al Intreprinderilor
Mici si Mijlocii
din Romania (CNIPMMR).
El atentioneaza ca daca
aceasta intrare nu este
pregatita suficient atat din
punct de vedere juridic, institutional, managerial, financiar,
cat si al serviciilor
suport, intrarea in UE va
insemna un soc mare pentru
IMM-uri.
"Daca ne uitam la ce s-a intamplat in Spania, Portugalia, Grecia vom constata ca in primii cinci ani IMM-urile, mai ales cele din industrie, constructii si transporturi, au facut sa se reduca productia in acest sector intre 15-30%. Asta ne asteapta si pe noi daca nu facem o pregatire foarte sanatoasa", spune presedintele CNIPMMR.
"Ne-am angajat sa nu mai dam facilitati fiscale firmelor mici si mijlocii, cu exceptia microintreprinderilor, pentru care am obtinut o derogare si putem pastra actualul sistem de impozitare cu 1,5% din cifra de afaceri pana la data integrarii", Maria Manolescu secretar de stat in Ministerul de Finante
"In locul facilitatilor exista programe
si fonduri
europene. Cu
acesti bani asociatiile sau patronatele
pot organiza
targuri si misiuni
comerciale. In
plus, IMM-urile
pot sa acceada la
fondurile de dezvoltare
regionala
care vin pe programele
PHARE,
Ricop, Sapard"
Maria Manolescu
secretar de stat in
Ministerul de Finante
Intreprinderi mici in UE si statele candidate
Intreprinderile mici si
mijlocii reprezinta un sector
vital pentru economia europeana.
In cadrul Uniunii
Europene, IMM-urile sunt
considerate principalul generator
de locuri de munca si
o sursa importanta de inovatie
si idei de afaceri. Atat tarile
membre ale UE, cat si candidatele
s-au angajat sa sprijine
dezvoltarea micilor intreprinderi
prin largirea accesului
la informatie, la finantari si
la cele mai bune tehnologii.
Microintreprinderile
predomina
In 2001 au fost inregistrate
circa 6 milioane de intreprinderi
la nivelul celor 13 tari
candidate, care cuprindeau
aproape 30 de milioane de
locuri de munca, potrivit
Observatorului European al
IMM-urilor. Aceasta inseamna
o medie de circa 460.000
de intreprinderi pentru fiecare
tara candidata. In acelasi an,
in Romania au fost inregistrate
404.675 de intreprinderi cu
1,9 milioane de angajati. La
nivelul Uniunii Europene, cea
mai mare parte a IMM-urilor
este reprezentata de microintreprinderi, tendinta pe care
o regasim si in Romania, unde,
in 2001, ponderea microintreprinderilor
depasea 90% din
numarul total.
Spre deosebire de
Romania, unde nu exista
praguri maxime pentru ca o
societate sa se incadreze in
categoria IMM, in UE
restrictia este progresiva pentru
fiecare categorie. Microintreprinderile au un capital
maxim de 7 milioane de euro,
iar pentru a se incadra in categoria
intreprinderilor
mijlocii, firmele nu trebuie sa
aiba un capital mai mare de 27
milioane de euro.
Forta de munca, sub
media UE
In ceea ce priveste forta de
munca angajata in sectorul
IMM, Romania se situeaza
sub media Uniunii Europene
si chiar a statelor canidate. In
statele membre ale UE, circa
66% din totalul fortei de
munca angajate in economie
este ocupata in cadrul intreprinderilor
mici si mijlocii, in
timp ce in tarile candidate
aceasta cifra se ridica la 72%.
In Romania, numai 40% dintre
salariati lucreaza in societati mici si mijlocii.
Diferente intre tara noastra
si Uniunea Europeana
apar si in privinta numarului
mediu de angajati in cadrul
IMM-urilor. Daca in UE
media salariatilor care
lucreaza in intreprinderile
mici si mijlocii este de 5,5, iar
in statele candidate aceasta
se ridica la 6,9, in Romania
media este mult mai mica, de
doar 4,8 angajati.
Turismul,
pe ultimul loc
Daca in Romania peste
60% dintre IMM-uri sunt
implicate in activitatea de
comert, cele mai multe intreprinderi
mici si mijlocii din
Uniunea Europeana (30%) si
statele in curs de aderare
(36%) s-au orientat catre sectorul
serviciilor. Aici sunt
incluse si firme care activeaza
in domeniul serviciilor financiare
(servicii bancare, de asigura
ri si de valori imobiliare). O
discrepanta foarte mare intre
UE si Romania se observa in
domeniul turismului, unde
activeaza numai 0,5% din
IMM-urile romanesti, adica
de 10 ori mai putin fata de
ponderea din statele in curs
de aderare (5%) sau UE (6%).
Productivitate
redusa
Potrivit datelor din Observatorul
European al IMM-urilor,
preluate in "Strategia Guvernului
Romaniei pentru sprijinirea
dezvoltarii IMM-urilor
pe 2004-2008", valoarea medie
a productivitatii muncii din
Romania este de 19 ori mai
scazuta decat cea inregistrata
la nivel european. In UE, productivitatea
medie a microintreprinderilor in 2001 era
de 40.000 de euro, in timp ce in
Romania a ajuns doar la 2.688
de euro. Insa trebuie sa tinem
cont de diferentele dintre UE
si Romania in ceea ce priveste
cifra de afaceri a IMM-urilor,
limita superioara fiind stabilita
in Romania la 8 milioane
de euro. In cadrul Uniunii
Europene intreprinderile mici,
au o cifra de afaceri de maximum
7 milioane de euro.
IOHANNA ONACA
Afaceristii
au in jur de
35 de ani
Datele din Uniunea Europeana
arata ca varsta
medie a intreprinzatorilor
este in jur de 35 de ani,
ceea ce dovedeste ca tinerii
iau decizia de a intemeia o
firma inca dupa terminarea
studiilor. Afaceristii din sectorul
de servicii sunt mai
bine pregatiti decat cei care
activeaza in sfera de product
ie, in timp ce un nivel
de pregatire mai redus predomina
in constructii, transport
si in industria
ospitalitatii (hoteluri si
restaurante), potrivit
datelor din Observatorul
European al IMM-urilor.
Unul din cinci
intreprinzatori
este femeie
Potrivit statisticilor, in Uniunea
Europeana una din
cinci IMM-uri este condusa
de o femeie. Cele mai
multe societati care au ca
manageri femei activeaza in
domeniul serviciilor.
Numarul IMM-urilor conduse
de sexul frumos difera de la
tara la tara, cele mai multe
fiind in Franta, Luxemburg,
Olanda, Belgia, Finlanda si
Elvetia (un sfert dintre intreprinza
tori sunt femei). In
Grecia, Austria, Marea Britanie
si Danemarca,
numarul intreprinzatorilor
femei este mai mic
(14%-16%).
Circa 40 milioane euro pentru 412.000 de firme
Finantele incearca sa compenseze
lipsa de facilitati fiscale cu fonduri
bugetare sau comunitare. Pentru
perioada 2004-2007, IMM-urile
care realizeaza exporturi au la dispozitie fonduri de la bugetul de
stat pentru ca organizatiile patronale,
asociatiile profesionale sa
organizeze targuri, misiuni comerciale,
prospectarea de noi
piete externe. In plus, IMM-urile
pot sa obtina, pe baza de proiecte
viabile, fonduri din programele
PHARE, Ricop, Sapard. Acesta
este punctul de vedere al guvernantilor. Intreprinzatorii spun
insa ca banii sunt putini. "Marea
de fonduri europene pentru
IMM-uri este foarte mica. In perioada
2004-2006 pentru IMM-uri se
preconizeaza sa se dea 40 de
milioane de euro. Ce inseamna
40 de milioane de euro la 412.000
de IMM-uri? Este total insuficient.
Fondurile vin foarte putin pentru
IMM-uri in mod direct si foarte mult
pentru infrastructura, unde firmele
mici pot participa mai putin".