Aurul a ajuns la un nou record din cauza temerilor privind monedele lumii

Preţul metalului galben a atins astăzi un nou nivel record, de 1.264,9 dolari pe uncie, din cauza neîncrederii în monedele lumii şi a temerilor privind riscurile financiare şi situaţia datoriilor unor state, transmite Reuters.

După ce China a anunţat că va permite yuanului aprecierea în raport cu dolarul, cotaţia a coborât la 1.260 dolari pe uncie. Preţul aurului a crescut cu peste 30% în ultimii doi ani, de când SUA au început să tipărească bani o dată cu programele de sprijinire a băncilor (de 700 miliarde de dolari) şI de stimulare a economiei (de 787 miliarde de dolari). 

Când băncile din SUA au fost aproape de colaps, euro era mult mai bine cotat decât dolarul, ca şI yenul japonez. În acest an, însă, au ieşit la iveală problemele zonei euro, moneda unică începând să crape pe la colţuri: Grecia, Portugalia şI Irlanda. Ulterior, problemele s-au extins şI la Spania şI Italia. Mai mult, acum şI Franţa şI Germania au anunţat planuri de austeritate care să ducă la economisirea a aproape 100 de miliarde de euro în cazul francezilor şI a 80 de miliarde de euro în cazul nemţilor.
De la 1,6 dolari pe un euro, cât era cursul anul trecut, acum se învârte la 1,2 dolari pe o unitate. Iar mulţi economişti cred că euro se îndreaptă lent spre paritatea cu dolarul. Ba chiar Nouriel Roubini, economistul care a prezis criza, a spus că şansa euro este exact deprecierea controlată a monedei europene.

De la începutul acestui an, preţul aurului a crescut cu 15% din cauza problemelor economice. Grecia, considerată unul din statele cele mai vulnerabile, are o datorie de 125% din produsul intern brut. Problema este că şI statele considerate până acum bastioane de siguranţă, precum SUA şI Japonia au datorii şI deficite mult mai mari. Astfel, datoria publică a SUA a depăşit 13 trilioane de dolari, fiind cam 92% din PIB. Japonia, la rândul ei, are datorii de 218% din PIB-ul de anul trecut, potrivit Fondului Monetar Internaţional, citat de The Guardian.
Roubini avertiza acum două luni că speculatorii pieţelor de obligaţiuni vor ataca în viitorii trei ani SUA, Marea Britanie şI Japonia, dacă aceste state vor continua să acumuleze datorii şI să ruleze deficite mari.