Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Promisiunile privind viitorul transporturilor din România sunt greu de aşezat şi pe hârtie. Master Planul General de Transporturi a fost aprobat de Guvern în 25 februarie după o cvasidezbatere publică şi o prezentare globală în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Forul legislativ nu a emis un document propriu care să angajeze forţele politice în stabilitatea transpartinică a programului. În perioada decembrie 2014- ianuarie 2015 scena publică a fost ocupată de subiectul autostrăzii Comarnic-Braşov devenit subiect de scandal în perioada Sărbătorilor de iarnă.
“Lămuririle” oferite de ministrul Ioan Rus au adus mai multă confuzie decât certitudine, ceea ce a arătat că neclarităţile în abordare pleacă din statul major al Transporturilor.
Acum, în fine, există un document asumat de Guvern care va fi analizat la Comisia Europeană de unde se aşteaptă finanţările prin Programul Operaţional Sectorial Infrastructură Mare. Pe masa decidenţilor de la Bruxelles se află în detaliu proiectele pe care le doreşte România în viitorii ani, până în 2020, în perioada de buget a actualei Comisii Europene. În sinteză, sectorul rutier se vrea îmbogăţit cu 1.300 km de autostrăzi, cu o valoare de 13,739 miliarde de euro; sectorul feroviar are un necesar de investiţii de 10,7 miliarde de euro iar sectoarele naval şi aeronautic adaugă finanţări necesare de 4,7 miliarde de euro.
Valoarea totală a proiectelor din Master Plan se ridică la 45,4 miliarde de euro. Acestea ar fi o cerere maximală de investiţii. Fiind punga limitată, Guvernul a stabilit criterii de prioritizare în conformitate cu metodologia Comisiei Europene.
Coborând cu picioarele pe pământ, la capitolul investiţii, Cabinetul a definit ca investiţii prioritare autostrăzile Sibiu-Piteşti, Sibiu-Braşov, Braşov-Bacău, Piteşti-Craiova, Braşov-Comarnic, Surplacu de Bacău-Borş cu valoare estimată de 9,64 miliarde de euro.
De la dorinţele minimale la banii disponibili, se reduc substanţial valorile. Comunicatul Ministerului Transporturilor ne lămureşte că “suma disponibilă pentru sectorul rutier este de 2,7 miliarde de euro din Fondul de Coeziune (inclusiv şi finanţarea de la bugetul de stat), respectiv 2,1 miliarde de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională”. În final, cu împrumuturi publice şi acciza pe carburanţi, Guvernul estimează pentru infrastructura rutieră în perioada 2014-2020, finanţări de 13,8 miliarde de euro.
Cine va consuma aceşti bani?
Primele cheltuieli sunt alocate pentru studiile de fezabilitate şi apoi pe proiectare. Deja, apar primele întârzieri şi litigii, Premierul anunţând că începe sarabanda contestaţiilor pe studiul de fezabilitate al autostrăzii Piteşti-Sibiu. Războiul poate dura şi doi ani.
Până la contestaţia efectivă, drumul este lung. Ce constructori intră în foc?
Sunt deja firme gata să se angajeze pentru tortul mic al autostrăzilor. Pentru lucrarea de la Suplacu de Bacău-Borş pornită de Bechtel şi părăsită vor să se înfigă italienii care s-au “afirmat” în ultimul scandal pe autostrada Sibiu-Orăştie. Inaugurată în campania electorală, în 15 noiembrie, în autostradă au apărut fisuri din cauza erorilor de execuţie constatate de CNADNR. În justiţie se mişcă şi autostrada Sebeş-Turda, unde câştigătoare a ieşit Salini Ipregilo, cu oferta cea mai scumpă din cele trei competitoare. Prin tribunale se află şi constructorii. Nelu Iordache a stat luni multe în arest; sub arest sunt şi acţionarii de la Euroconstruct iar Căşuneanu are şi el trecute zile de arest.
Autostrăzile merg bine pe hârtie şi în tribunale. O radiografie a constructorilor ar arăta că trecutul lor în erori este mai substanţial decât prezentul realizărilor. 
Citește pe Antena3.ro
