Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Persoanele care au luat credite ipotecare de la bănci şi nu-şi mai pot plăti ratele trec printr-un adevărat calvar. Acumulează datorii şi penalităţi care de multe ori depăşesc valoarea împrumutului, iar, în final, se trezesc executaţi silit de bănci sau de firmele de recuperare.
Iar dacă vânzarea casei nu acoperă datoria de la bancă, rămân datori până la plata ultimului bănuţ. Nu contează dacă sunt şomeri, bolnavi, dacă au divorţat sau care este motivul pentru care nu-şi mai pot achita ratele. Statul nu-i ajută în niciun fel. Guvernanţii sau parlamentarii au elaborat cinci proiecte legislative, dar niciunul nu este aplicabil în acest moment. Două sunt amânate de preşedintele Iohannis, două sunt în diverse stadii ale procesului legislativ, iar Electorata este în vigoare, dar nu foloseşte nimănui.
1. Legea dării în plată, întoarsă în Parlament
Cei care au credite imobiliare pe care nu mai pot să le plătească ar putea avea pentru prima dată șansa să scape de statutul de dator pe viaţă dacă dau casa la bancă. Decizia depinde însă de președintele Iohannis! Legea dării în plată, cum îi spun bancherii, iniţiată de deputatul liberal Daniel Zamfir (foto) și avocatul Gheorghe Piperea, a trecut de Parlamant, la sfârșitul anului 2015, dar nu a fost promulgată de președinte, care a reîntors-o în Senat. „Poate genera dificultăţi în aplicare și o practică judiciară neunitară”, se arată în solicitarea lui Iohannis. Decizia președintelui ar fi putut fi influenţată și de poziţia Băncii Naţionale care a anunţat că nu susţine proiectul pentru că produce pierderi între 2-4 miliarde de lei în sistemul bancar și poate provoca falimentul unei bănci. Acum, liberalii vor să înfiinţeze o comisie înainte de începerea sesiunii parlamentare, astfel încât în luna aprilie actul normativ să intre în vigoare.
2. Falimentul personal, amânat un an
Legea falimentului personal, inițiată de Ana Birchall (foto), prin care restanţierii pot să evite executarea silită și acumularea de dobânzi și penalizări, a fost promulgată de președinte și trebuia să intre în vigoare pe 26 decembrie 2015, însă termenul a fost amânat cu un an. Problema este că o persoană care și-a cerut falimentul are bugetul controlat de un administrator judiciar care-i aprobă orice cheltuială, mai puţin cele necesare traiului zilnic. Însă normele de aplicare nu au reușit să definească clar pe ce poate un insolvent să-și cheltuie banii. În plus, legea nu rezolvă nimic pentrui că, dacă timp de 5 ani nu sunt achitate datoriile, se intră pe varianta lichidării de active, iar dacă banii nu acoperă datoriile, omul rămâne tot dator.
3. Electorata e inaplicabilă
Ordonanţa 46, cunoscută sub denumirea de Electorata, este în vigoare, dar nu interesează pe nimeni.
Aceasta prevede că datornicii cu venituri până-n 2.200 lei brut pe lună beneficiază de scăderea dobânzii cu până la 35% pentru doi ani și, ulterior, de o deducere fiscală de maximum 900 de lei din venitul lunar impozabil. Însă asta înseamnă prelungirea duratei creditului și, deci, o creștere a datoriei. Bancherii spun că nu au fost clienţi care să apeleze la ordonanţă, având în vedere că aceștia trebuie să aibă datorii mai mici de 90 de zile, iar oamenii din Biroul de Credit au datorii de peste un an. Pe de altă parte, clienţii spun că suma datorată băncii crește, în ciuda scutirii de impozit oferite de stat.
4. Suspendarea executării silite
Senatul a adoptat un proiect de lege potrivit căruia contractele de credit încheiate de o instituţie de credit nu constituie titluri executorii. Iniţiativa senatorului Cristiana Anghel (foto) permite suspendarea executării silite pentru persoanele care contestă executarea. În prezent, locuinţa debitorului sau a familiei sale poate fi vândută înainte de soluţionarea contestaţiei. „Acum, suspendarea executării se poate acorda, în mod excepţional, doar cu depunerea unei cauţiuni”, a spus Anghel. Legea are caracter ordinar, iar Senatul a adoptat-o, în calitate de primă Cameră sesizată.
5. Conversia creditelor în lei
Proiectul de lege iniţiat de Ministerul de Finanţe pe vremea lui Darius Vâlcov se află de mai bine de jumătate de an în Parlament. În acest răstimp a fost modificat în sensul că nu se va aplica numai pentru creditele în franci, ci pentru toate creditele, iar conversia se va face la cursul BNR din ziua respectică, dar cu aplicarea unui discount de 15% din soldul rezultat în urma conversiei. Reprezentanţii clienţilor ceruseră un discount de minimum 25%. Cum conversia este opţională, proiectul are toate șansele să sfârșească precumi celelalte iniţiative legislative.
18.242 de persoane au restanţe mai mari de 90 de zile și au garantat împrumutul cu casa.
Creditele neperformante din sistemul bancar ating 16% din total.
3,9 miliarde de lei este valoarea restanţelor aferente împrumuturilor bancare cu garanţii imobiliare.
1,1 miliarde de lei este valoarea creditelor neperformante cu garanţii imobiliare pe care băncile le-au vândut către firmele de recuperare.
Citește pe Antena3.ro
